COMUNICAT

GRUPUL PENTRU DIALOG SOCIAL

10 martie 2025

Grupul pentru Dialog Social, luând act de contestația formulată de dl Călin Georgescu la Curtea Constituțională a României împotriva respingerii înregistrării candidaturii sale de către Biroul Electoral Central, a decis să formuleze un Memoriu Amicus Curiae.

 

Memoriul GDS probează nerespectarea de către dl Călin Georgescu a condițiilor de fond generale necesare pentru validarea unei candidaturi la funcția de Președinte al României, așa cum au fost acestea stabilite prin jurisprudența Curții Constituționale. Astfel, respingerea candidaturii domnului Georgescu Călin la funcția de Președinte al României este de natură să protejeze Constituția României, respectiv identitatea constituțională și identitatea națională a României (Titlul I al Constituției), dar și rolul constituțional al Președintelui României (Titlul III al Constituției).

 

În speță, memoriul GDS probează detaliat declarațiile dlui Georgescu care afectează forma republicană de guvernământ, integritatea teritorială, drepturile fundamentale, proprietatea privată, pluralismul politic. De asemenea, declarațiile lui au evaluat drept indezirabilă apartenența României la Uniunea Europeană și la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord – care este unul dintre cele mai importante elemente identitare ale României contemporane (Titlul VI al Constituției). 

 

GDS solicită, prin urmare, respingerea contestației dlui Călin Georgescu de către CCR. Nu trebuie să poată candida la funcția de președinte al României o persoană a cărei candidatură este integral anti-constituțională. România și-a câștigat prin sacrificiu dreptul de a fi o democrație liberală, integrată în Uniunea Europeană și în NATO – și așa trebuie să rămână.

 

GDS mulțumește pentru colaborare avocaților Civic Law.

 

---

 

 

CĂTRE,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ A ROMÂNIEI

 

DOMNULE PREȘEDINTE,

Subsemnații,

• XXXXX, identificat cu C.I. XXXX, profesor universitar doctor în cadrul XXXX, membru al Grupului pentru Dialog Social;
• XXXX, identificată cu C.I. XXXXX, profesor asociat doctor la XXXXX, membră a Grupului pentru Dialog Social;
• XXXXX, identificat cu C.I. XXXXX, profesor universitar doctor în cadrul XXXX, membru al Grupului pentru Dialog Social,
• XXXXX, identificat cu C.I. XXXX, membru al Grupului pentru Dialog Social,

 

Cu domiciliul procesual stabilit la Asociația Grupul pentru Dialog Social (București, Calea Victoriei, nr. 120, cod poștal 010093), adresă de contact: gdsdialog@gmail.com, toți în calitate de cetățeni români cu drept de vot,

în temeiul:

• 146, lit. f) din Constituția României;
• 37 și 38 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale;
• 3, art. 31, alin. (1) și (2) din Legea nr. 370/2004 privind alegerea Președintelui României,

 formulăm prezentul :

MEMORIU AMICUS CURIAE

prin care solicităm Onoratei Curți ca, în raport de argumentele de fapt și de drept ce vor fi expuse în cuprinsul prezentului Memoriu, să dispună:

Respingerea oricăror contestații ce au fost depuse și urmează să fie depuse cu privire la Decizia Biroului Electoral Central nr. 18D din 09.03.2025 privind respingerea înregistrării candidaturii și a semnului electoral ale domnului Georgescu Călin la alegerile pentru Președintele României din anul 2025.

Considerăm această decizie a Biroului Electoral Central ca fiind temeinică și legală, având în vedere atingerile aduse de candidatura domnului Georgescu Călin dispozițiilor art. 1, art. 3 , art. 8, art. 10, art. 11, art. 44, art. 80, art. 83, precum și ale art. 148 și art. 149 din Constituția României.

Pentru a dispune în sensul celor solicitate mai sus, vă rugăm să aveți în vedere următoarele:

MOTIVE

1. SUCCINTĂ PREZENTARE A SITUAȚIEI DE FAPT

            Menționăm faptul că domnul Georgescu Călin a candidat pentru funcția de Președinte al României și în cadrul alegerilor desfășurate în 2024, anulate prin Hotărârea Curții Constituționale a României nr. 32/2024 privind anularea procesului electoral cu privire la alegerea Președintelui României din anul 2024^[1], ca urmare a constatării de către Curtea Constituțională a României a încălcării mai multor dispoziții legale și constituționale, inclusiv cu privire la legislația referitoare la finanțarea campaniilor electorale.

Cu aceeași ocazie, mai multe instituții din cadrul sistemului național de securitate au evidențiat implicarea ilegală în finanțarea și desfășurarea campaniei electorale a domnului Georgescu Călin pentru funcția de Președinte al României a unor actori statali și non-statali, în special Federația Rusă^[2]. Nu în ultimul rând, Consiliul Suprem de Apărare a Țării (C.S.A.T.) a constatat existența unor atacuri cibernetice la adresa instituțiilor României cu scopul de a influența corectitudinea procesului electoral, fapt confirmat prin comunicatul de presă emis de către C.S.A.T. în acest scop la data de 28 noiembrie 2024^[3].

            Cu privire la faptele anterior menționate, diferite structuri de parchet din cadrul statului român au declanșat urmărirea penală în directă legătură cu participarea domnului Georgescu Călin la alegerile pentru funcția de Președinte al României. În acest sens, menționăm:

• comunicatul de presă din 5 decembrie 2024 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prin care se confirmă începerea urmăririi penale cu privire la infracțiunile de corupere a alegătorilor, spălarea banilor, fals informatic și incitare la ură^[4];
• comunicatul de presă din 6 decembrie 2024 al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prin care se confirmă începerea urmăririi penale cu privire la săvârșirea infracțiunilor de operațiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice, tentativă la infracțiunea de perturbarea funcționării sistemelor informatice și tentativă la infracțiunea de acces ilegal la un sistem informatic^[5];
• comunicatul de presă din 26 februarie 2025 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție cu privire la punerea în mișcare a acțiunii penale față de domnul Georgescu Călin sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de: i) instigare la acțiuni împotriva ordinii constituționale; ii) comunicarea de informații false; iii) fals în declarații; iv) iniţierea sau constituirea unei organizaţii cu caracter fascist, rasist ori xenofob, aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unui astfel de grup; v) promovarea, în public, a cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război; vi) iniţierea sau constituirea unei organizaţii cu caracter antisemit, aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unei astfel de organizaţii^[6].

            Dincolo de existența celor trei demersuri judiciare, toate de natură să indice săvârșirea unor infracțiuni incompatibile cu exercitarea puterii de stat, domnul Georgescu Călin s-a făcut în mod constant remarcat în spațiul public din România prin numeroase poziționări care indică fără echivoc, așa cum vom arăta, intenția de a aduce atingere sau chiar de a înlătura cele mai importante valori constituționale ale statului român. 

La data de 7 martie 2025 domnul Georgescu Călin a înregistrat la Biroul Electoral Central candidatura pentru funcția de Președinte al României.

Ulterior, prin Decizia nr. 18D din 09.03.2025, Biroul Electoral Central a respins înregistrarea candidaturii domnului Georgescu Călin pentru funcția de Președinte al României.

 

1. COMPETENȚA CURȚII CONSTITUȚIONALE

Cu privire la competența Curții Constituționale de a realiza un control de constituționalitate și legalitate în vederea stabilirii validității/invalidității candidaturilor pentru funcția de Președinte al României, arătăm că această competență este în mod expres prevăzută de dispozițiile constituționale și legale în vigoare. Astfel, potrivit:

• 146 din Constituția Românie: ”Curtea Constituţională are următoarele atribuţii: (…) lit. f) veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui României şi confirmă rezultatele sufragiului;”
• 38, Legea nr. 47/1992: ”Contestaţiile cu privire la înregistrarea sau neînregistrarea candidaturii la funcţia de Preşedinte al României (…) se soluţionează de Curtea Constituţională, cu votul majorităţii judecătorilor, în termenele prevăzute de legea pentru alegerea Preşedintelui României.”
• 31, Lege nr. 370/2004: ”În cel mult 24 de ore de la expirarea termenului prevăzut la art. 29 alin. (2), respectiv la art. 30 alin. (6), candidaţii, partidele politice, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţele politice, alianţele electorale şi alegătorii pot contesta înregistrarea sau respingerea înregistrării candidaturilor sau a semnelor electorale, după caz. Contestaţiile se fac în scris şi se depun la Curtea Constituţională.”

De altfel, Curtea Constituțională a realizat în mod repetat în practica sa un control privind validitatea candidaturilor pentru funcția de Președinte al României, confirmând (a se vedea în acest sens, Hotărârea nr. 26 din 10 noiembrie 2004; Hotărârea nr. 17 din 25 septembrie 2014; Hotărârea nr. 19 din 24 septembrie 2019, Hotărârea nr. 44 din 26 septembrie 2019; Hotărârea nr. 64 din 30 septembrie 2019) sau infirmând (a se vedea în acest sens, Hotărârea nr. 4 din 22 septembrie 2019; Hotărârea nr. 21 din 25 septembrie 2019; Hotărârea nr. 2 din 5 octombrie 2024) deciziile Biroului Electoral Central cu privire la admiterea sau respingerea unor candidaturi.

Necesitatea existenței unei jurisdicții competente să se pronunțe cu privire la validitatea candidaturilor este subliniată și prin acte supranaționale recunoscute drept reper în ceea ce privește dreptul electoral, inclusiv prin jurisprudența Curții Constituționale. Astfel, prin documentele de referință ale Comisiei de la Veneția s-a stabilit exercitarea de către orice organisme jurisdicționale a unui control cu privire la desfășurarea oricărui tip de scrutin presupune și posibilitatea pronunțării cu privire la validitatea sau invaliditatea unor candidaturi (Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept, Codul bunelor practici în materie electorală, 2002, pct. 92).

Din acest punct de vedere, considerăm că atât Curtea Constituțională a României, cât și Biroul Electoral Central au competența de a se pronunța cu privire la îndeplinirea condițiilor legale și constituționale de către candidatura domnului Georgescu Călin pentru funcția de Președinte al României.

 

Cu privire la criteriile ce fac obiectul controlului realizat de către Curtea Constituțională în vederea stabilirii validității candidaturilor pentru funcția de Președinte al României, arătăm că acestea au fost în mod expres stabilite de către însăși Curtea Constituțională. Prin jurisprudența sa ocazionată de organizarea alegerilor pentru Președintele României în temeiul actualului cadru legislativ (respectiv Legea nr. 370/2004), Curtea a stabilit două taxonomii distincte privind criteriile menționate: prima taxonomie a clasificat criteriile în ”condiții de eligibilitate” (precum împlinirea vârstei de 35 de ani, domiciliul în țară etc.) și ”impedimente constituționale” (precum inexistența dreptului de vot sau interzicerea asocierii în partide politice); cea de-a doua taxonomie a clasificat criteriile în ”condiții de formă” (precum forma scrisă a candidaturii, semnarea acesteia de către candidat, depunerea declarației de acceptare a candidaturii, a declarației de avere și a declarației de interese etc.) și ”condiții de fond”. La rândul lor, ”condițiile de fond” au fost clasificate în ”condiții de fond generale” (prevăzute, generic, de Constituția României și, în special de Titlul I și Titlul III din cadrul acesteia) și ”condiții de fond speciale” (precum împlinirea de către candidat a vârstei de 35 de ani, existența dreptului de vot, absența interdicției asocierii în partide politice etc.).

În ceea ce privește condițiile de fond generale, Curtea a arătat în mai multe rânduri faptul că în cazul realizării controlului cu privire la validitatea candidaturilor pentru funcția de Președinte al României nu ne aflăm în cazul unui simplu contencios electoral (așa cum se întâmplă în cazul procedurilor instituite prin acte normative din materia dreptului electoral), ci într-un cadru specific contenciosului constituțional^[7]. Așadar, normele de referință utilizate în cadrul acestei proceduri nu sunt reprezentate exclusiv de către prevederile Legii nr. 370/2004, ci de către toate normele de referință utilizate în cadrul controlului de constituționalitate, respectiv de întregul bloc de constituționalitate din România, incluzând deopotrivă Constituția formală, deciziile și hotărârile Curții Constituționale.

Prezentul Memoriu, precum și Hotărârea ce urmează a fi pronunțată de către Curtea Constituțională vizează neîndeplinirea condițiilor generale de natură constituțională de către candidatura domnului Georgescu Călin pentru funcția de Președinte al României. Astfel, așa cum vom detalia în secțiune III a prezentui Memoriu, considerăm că această candidatură aduce atingere atât dispozițiilor constituționale privind rolul Președintelui României, cât și identității constituționale și identității naționale a României.

Sunt deosebit de relevante în acest sens o serie de declarații publice, fragmente de publicistică, opinii exprimate în presă sau programe politice asumate de către candidatul Georgescu Călin. Subliniem că însăși Curtea Constituțională a arătat în mod constant că pot fi reținute drept argumente cu privire la neconstituționalitatea unui candidaturi pentru funcția de Președinte ”declarații (…), considerații de ordin filosofic, moral ori politic, precum și opinii exprimate în presă. Acestea toate pot fi reținute ca argumente juridice în fața Curții Constituționale (…)” atât timp cât acestea se dovedesc utile Curții în a statua asupra problemelor de drept (Hotărârea nr. 1 din 8 septembrie 1996). Similar, Curtea Constituțională a stabilit că va analiza ”poziții publice/fapte notorii/înscrisuri” pentru a stabili în ce măsură persoana care candidează prezintă garanții cu privire la îndeplinirea atribuțiilor prezidențiale (Hotărârea nr. 2 din 5 octombrie 2024).

Drept consecință, având în vedere faptul că prezentul Memoriu probează nerespectarea condițiilor de fond generale necesare pentru validarea unei candidaturi la funcția de Președinte al României, astfel cum au fost acestea stabilite prin jurisprudența Curții Constituționale, considerăm că instanța amintită este competentă să se pronunțe cu privire la orice contestații ce au fost depuse și urmează să fie depuse cu privire la Decizia Biroului Electoral Central nr. 18D din 09.03.2025 privind respingerea înregistrării candidaturii și a semnului electoral ale domnului Georgescu Călin la alegerile pentru Președintele României din anul 2025

 

• TEMEINICIA ȘI LEGALITATEA DECIZIEI BIROULUI ELECTORAL CENTRAL NR. 18D din 19.03.2025

Considerăm că respingerea candidaturii domnului Georgescu Călin la funcția de Președinte al României, astfel cum a fost aceasta dispusă de către Biroul Electoral Central, este de natură să protejeze Constituția României, respectiv identitatea constituțională și identitatea națională a României, astfel cum sunt acestea exprimate în Constituția României, în mod special în Titlul I al acestui act normativ, dar și rolului constituțional al Președintelui României, astfel cum este acesta stabilit în cadrul Titlului III al legii fundamentale.

De altfel, însăși Constituția condiționează exercitarea mandatului Președintelui de respectarea acestor valori constituționale prin reglementarea în cadrul art. 82 a jurământului pe care Președintele trebuie să îl depună în fața Parlamentului drept condiție sine qua non în vederea preluării mandatului: “Jur să-mi dăruiesc toată puterea şi priceperea pentru propăşirea spirituală şi materială a poporului român, să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a României. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!”.

Astfel cum vom arăta, prin acțiunile sale repetate, domnul Georgescu Călin a arătat o lipsă de atașament față de cea mai mare parte a valorilor incluse în jurământul prevăzut de art. 82 din Constituție și chiar intenția de le aduce în mod direct atingere.

Potențialele atingeri aduse identității constituționale a României prin candidatura domnului Georgescu Călin

Constituția nu este un act perfect. Dimpotrivă, un astfel de act poate fi criticat, pot fi propuse modificări la textul acestuia sau pot fi inițiate proceduri de revizuire. Totuși, având în vedere faptul că, în logica juridică modernă, statul, ca persoană de drept, ia naștere prin constituție, există o serie de prevederi constituționale cărora nu le poate fi adusă atingere fără a fi adusă atingere însăși identității constituționale a statului român. Astfel, orice candidat pentru o funcție publică, în mod special un candidat pentru funcția de Președinte al României, care neagă ori atacă oricare dintre aceste prevederi ale Constituției României demonstrează o atitudine ostilă la adresa statului român, punând în discuție însăși existența acestuia. Drept consecință, este necesară invalidarea unui demers ce ar avea drept consecință ocuparea unei funcții publice de către un astfel de candidat.

În ceea ce privește identitatea constituțională a României, arătăm că instanța constituțională română a dezvoltat o jurisprudență bogată, indicând existența mai multor componente (Decizia nr. 964 din 20 noiembrie 2012; Decizia nr. 64 din 24 februarie 2015; Decizia nr. 390 din 8 iunie 2021). Totuși, nu orice critică ori atingere adusă Constituției duce în mod automat la invocarea afectării identității constituționale, ”ci numai cele care relevă un anume grad de gravitate raportat la existența identitară și suverană a statului”^[8]. Considerăm, drept urmare, că afectarea ”existenței suverane a statului” poate avea loc prin punerea în discuție a limitelor materiale ale revizuirii constituționale, considerate în mod direct de către legiuitorul constituant originar ca fiind parte a identității constituționale.

Limitele materiale ale revizuirii Constituției, astfel cum sunt acestea expres prevăzute de Constituția României la art. 152, includ ”caracterul naţional, independent, unitar şi indivizibil al statului român, forma republicană de guvernământ, integritatea teritoriului, independenţa justiţiei, pluralismul politic şi limba oficială”, precum și drepturile și libertățile fundamentale. Prin diferite manifestări publice, domnul Georgescu Călin a demonstrat în mod constant ostilitate față de unele dintre aceste elemente ale identității constituționale, contestându-le și chiar anunțând intenția modificării acestora, astfel cum vom arăta în cele ce urmează.

În ceea ce privește caracterele statului român, domnul Georgescu Călin a arătat în mod constant, repetat intenția de a institui un nou tip de stat, denumit ”statul suveranist-distributist”. Domnul Georgescu Călin a definit în programul său electoral^[9] ”statul suveranist-distributist” ca fiind ”un model social și economic al libertății și al binelui comun (al frățietății), care se bazează pe producția locală și pe democrația participativă și care poate fi soluția salvatoare pentru orice țară, nu doar pentru România” și susținând că ”în România, tranziția către democrația participativă şi economia de piață în sistem suveranist-distributist marchează începutul Marii Renașteri Naționale”. Folosirea unor termeni precum ”tranziția” (spre un nou model, n.n.) sau ”Marea Renaștere Națională” indică intenția unei schimbări identitare a însuși statului român și al caracterelor sale constituționale, fapte ce nu poate fi acceptat fie și în prezența unei aprobări populare. Intenția de modificare a caracterelor actuale ale statului este susținută și prin alte fragmente ale programului politic, precum ”Statul actual (servil și nereprezentativ pentru popor) va fi înlocuit”, alternativa propusă fiind cea a ”statului suveran”. Reglementarea constituțională actuală indică deja caracterul suveran al statului, însă utilizarea conceptului ”suveran” drept alternativă la caracterele actuale ale statului român indică atribuirea unui conținut distinct, de natură să altereze identitatea constituțională actuală.

În ceea ce privește forma republicană de guvernământ, intenția afectării în mod structural a acesteia a fost afirmată în mod constant. Bunăoară, domnul Georgescu Călin a susținut într-o emisiune televizată că ”Noi nu avem nevoie, ca țară, ca să renaștem, de un guvern nou, ci de un regim nou. Asta este ideea centrală”^[10]. Prin folosirea în mod contrastant a termenilor, domnul Georgescu Călin a arătat în mod foarte clar că prin ”regim” nu se referă la perioada în care o anumită persoană conduce un guvern sau ocupă funcția de Președinte al statului (astfel cum este uneori folosit termenul în vorbirea uzuală), ci la conceptul de formă de guvernământ, desemnând modul de exercitare a puterii în stat și, în mod special, titularul puterii de stat și tipul de șef al statului. 

Critica adusă formei actuale de guvernământ și intenția de modificare în mod structural a acesteia este indicată în mod evident chiar în programul politic publicat de domnul Georgescu Călin, prin care se arată chiar la secțiunea ”Ce propun concret?” că se dorește ”o schimbare de sistem, deoarece pe scheletul actual nu se poate construi cu adevărat”^[11].

Cu altă ocazie, domnul Georgescu Călin a făcut apologia unei perioade în care forma democratică de guvernământ a României a fost în mod forțat lipsită de conținut prin instituirea unui regim autoritar, respectiv în perioada 1940-1944: pentru domnul Georgescu Călin, Ion Antonescu ”a fost un om extrem de curajos, un bărbat puternic, care a venit în momentele cele mai dramatice ale neamului românesc. […] A fost un erou pe care ar trebui poporul român, când se va scrie istorie adevărată, să-l respecte cu profunzime”^[12].

În ceea ce privește integritatea teritoriului, domnul Georgescu Călin a indicat în mai multe rânduri intenția de a repune în discuție granițele recunoscute la nivel internațional ale României. Cu titlu de exemplu, acesta a arătat într-o emisiune: ”Se schimbă lumea. Se vor schimba frontiere. Mai mult de atât – dacă se schimbă frontiere, unde suntem noi? Avem Bucovina de Nord – interes. Avem Bugeacul, avem Maramureșul de Nord – corect? Din fosta… cum se chema… Transcarpatia! Mai rămâne și pe la unguri… ”^[13]. Referirea la o eventuală pierdere a unor teritorii ale României este, evident, de natură să încalce principiul integrității teritoriului, prevăzut expres ca limită materială a revizuirii de art. 152 al Constituției, caracterele unitar și indivizibil ale statului, prevăzute de art. 1 al Constituției, dar și inalienabilitatea teritoriului, prevăzută prin art. 3 al Constituției.

 Dacă, dimpotrivă, referirea ar fi fost făcută la adăugarea la teritoriul actual al României a unor teritorii ce aparțin în acest moment altui stat, aceasta echivalează unei încălcări a altor dispoziții ale Constituției, la rândul lor incluse în Titlul I al legii fundamentale, respectiv art. 10, potrivit căruia ”România întreţine şi dezvoltă relaţii paşnice cu toate statele şi, în acest cadru, relaţii de bună vecinătate, întemeiate pe principiile şi pe celelalte norme general admise ale dreptului internaţional”, precum și obligația României prevăzută de art. 11 al Constituției de a respecta tratatele internaționale la care este parte, inclusiv Tratatul cu privire la relațiile de bună vecinătate şi cooperare dintre România şi Ucraina, încheiat la Constanta la 2 iunie 1997^[14] sau Tratatul de înţelegere, cooperare şi bună vecinătate între România şi Republica Ungară, încheiat la Timişoara la 16 septembrie 1996^[15].

În ceea ce privește drepturile fundamentale, ca limită materială a revizuirii constituționale și, implicit, element al identității constituționale, domnul Georgescu Călin a utilizat în mod constant un discurs de natură să diminueze individul și identitatea sa în raport cu statul. Tema predilectă a discursului său public a fost reprezentată de dreptul de proprietate, prevăzut de art. 44 din Constituția României, și modul în care acesta trebuie alterat. Astfel, programul politic intitulat ”Hrană, Apă, Energie” și asumat de Georgescu Călin indică în ansamblul său intenția de a favoriza doar un tip de proprietate, denumit de acesta ”proprietatea productivă”, fapt ce indică intenția de a limita dreptul de proprietate, considerat generic, și amintește în mod inevitabil doctrinele totalitare ale secolului XX și critica proprietății private.

În acest sens, programul politic menționat menționează ”generalizarea proprietății productive mici și mijlocii și a formelor asociative”, dar și alte măsuri specifice unei economii centralizate precum cea promovată în regimurile totalitare: ”dezvoltarea de bănci populare”, ”cooperative de producție și distribuție”, ”lucrătorii stăpâni pe pământ, pe utilaje și pe propriile aptitudini”. Forma ”comună” a ”proprietății productive” și excluderea altor tipuri de proprietate este subliniată și cu alte ocazii în același program: ”dezvoltarea proprietății productive mici și mijlocii (nu a proprietății speculative!) încurajează și consolidează sentimentul de comuniune (…)”. Caracterul exclusiv al ”proprietății productive” a fost subliniat de candidatul Georgescu Călin și în alte rânduri: ”Soluția economică pe care eu am transmis-o, și anume o țară a proprietarilor, o țară a proprietarilor producători, este esențială …nu neapărat pământul, ci proprietar în esență… fiecare trebuie să înțeleagă că doar cel care produce cu mâinile lui, personal, acela poate sa își aducă un beneficiu uriaș și aduce un beneficiu uriaș societății. Societatea care este astăzi (…) e o societate sclavagistă”^[16].

Intenția suprimării dreptului de proprietate privată aparținând cetățenilor străini prin naționalizare este manifestată în mod expres de către Georgescu Călin în cadrul unei emisiuni din 16 septembrie 2024 – ”Georgescu Călin: ≼Deci este foarte ușor… statul să își preia din nou pământurile și pământurile să le lucreze≽; Moderator: ≼Deci le naționalizează?>>; Georgescu Călin: ≼Păi este esențial acest lucru, pământul aparține țării (…)≽ ”^[17]. O astfel de propunere presupune în fapt o încălcare flagrantă a dispozițiilor art. 44, alin. (4) din Constituția României, potrivit cărora ”Sunt interzise naţionalizarea sau orice alte măsuri de trecere silită în proprietate publică a unor bunuri pe baza apartenenţei sociale, etnice, religioase, politice sau de altă natură discriminatorie a titularilor”. Menționăm că Georgescu Călin nu a făcut nicio distincție în funcție de cetățenia (respectiv, a unui stat membru al Uniunii Europene sau nu) cetățenilor străini, astfel încât să poată fi invocate dispozițiile art. 44, alin. (2) din Constituție ca temei al imposibilității existenței proprietății acestora asupra terenurilor. 

Tema este reluată și ulterior în aceeași emisiune, începând cu minutul 1:31:10 – ”Invitat: ≼Naționalizarea proprietății private nu cred că poți să o negociezi≽; Georgescu Călin: ≼Orice se poate≽”, confirmând convingerea fermă a candidatului Georgescu Călin cu privire la naționalizarea terenurilor.

Poate cu un impact chiar mai mare, susținerea unor măsuri precum naționalizarea a fost realizată de către domnul Georgescu Călin și în presa internațională: ”Resursele țării, dacă le nationalizezi și le exploatezi singur, nu ai nevoie de niciun cent de la Uniunea Europeană… înțelegeți ce vă spun? De niciun cent”^[18]. Trebuie remarcat că în multe alte rânduri, candidatul Georgescu Călin, conștientizând încălcarea directă a Constituției prin propunerile promovate, a încercat să evite termenul naționalizare, folosind sintagma ”toți românii”, iar nu ”statul” pentru a indica titularul proprietății.

Având în vedere dispozițiile art. 152, alin. (2) din Constituția României, orice restrângere sau suprimare a unui drept fundamental reprezintă o limită materială a revizuirii constituționale și, implicit, o atingere adusă însăși identității constituționale a României.

Toate aspectele anterior menționate sunt de natură să aducă o atingere gravă și chiar să suprime identitatea constituțională a României, acțiune ce echivalează unei modificări a regimului politic existent, fapt, prin natura sa, neconstituțional și antidemocratic. Drept consecință, se impune ca onorata Curte să respingă orice contestație depusă cu privire la Decizia Biroului Electoral Central nr. 18D din 09.03.2025 și, implicit, candidatura domnului Georgescu Călin, aflată în profundă opoziție cu Constituția României.

 

Potențialele atingeri aduse identității naționale a României prin candidatura domnului Georgescu Călin

Chiar dacă jurisprudența și doctrina obișnuiesc să trateze identitatea constituțională națională drept un concept unitar, considerăm necesar să analizăm drept concepte distincte, dar complementare, identitatea constituțională, ca fundament al existenței Constituției, pe de o parte, și identitatea națională, specifică națiunii române, pe de altă parte.

Statul român modern nu poate exista în lipsa identității constituționale, ca stat de drept, dar nici în lipsa identității naționale, ca stat național. De altfel, legiuitorul constituant a hotărât să includă chiar în Titlul I al Constituției o serie de trimiteri către elemente și momente istorice definitorii ale identității națiunii române contemporane, așa cum este cazul art. 1, alin. (3): ”demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradiţiilor democratice ale poporului român şi idealurilor Revoluţiei din decembrie 1989, şi sunt garantate”.

În ceea ce privește pluralismul politic și elementul său intrinsec, pluripartidismul, domnul Georgescu Călin a arătat în mod constant o atitudine disprețuitoare, anunțând profetic dispariția partidelor politice. O astfel de abordare afectează identitatea națională a României în mod esențial, asigurarea pluripartidismului fiind una dintre primele măsuri implementate imediat după Revoluția din 1989, prin adoptarea Decretului-Lege nr. 8 din 31 decembrie 1989^[19]. În ciuda importanței acestor valori pentru identitatea națională a României, candidatul Georgescu Călin le neagă arătând că ”Nu mă interesează. Partidele politice, știți cum spunea Țuțea, sunt niște gloabe la carul de aur al poporului român”^[20].

Mult mai direct și violent, într-o conferință publică, domnul Georgescu Călin afirma imperativ: ”Nu vor mai fi partide politice în această țară. Niciunul! Niciun partid politic!”^[21]. Intenția de a înlătura pluripartidismul este indicată și în programul politic al domnului Georgescu Călin, fiind propusă ”instaurarea strategiei interesului comun prin consens național, mai presus de confruntările politice şi ciclurile electorale”^[22]. Un astfel de apel la un interes superior în temeiul căruia competiția politică trebuie eliminată, iar ciclurile politice îndepărtate, indică un raționament specific regimurilor autoritare, fiind incompatibil cu standardele democratice impuse prin Constituția României.

Caracterul democratic al statului român, condiție a pluralismului și pluripartidismului este pus sub semnul întrebării prin apologia pe care domnul Georgescu Călin o face în mod repetat curentelor politice extremiste și, în mod special, legionarismului. Chiar dacă aceste fapte constituie elementul material al unor infracțiuni (cu privire la care domnul Georgescu Călin a și fost inculpat, așa cum se arată prin comunicatul de presă din 26 februarie 2025 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție), incriminarea lor nu vine decât să confirme importanța democrației constituționale pentru identitatea națională a României.

Cu titlu de exemplu, domnul Georgescu Călin a susținut într-o intervenție publică faptul că ”Mișcarea Legionară (…) se va arăta că a fost cea mai puternică esență și expresie de sănătate și de voință proprie venită din poporul român, a fost unică, ea nu a fost nicio copie făcută cu nimeni și de la nimeni, indiferent ce s-ar spune și indiferent cât să se mai scrie împotriva ei (…)”^[23].

În mod relevant, cu aceeași ocazie domnul Georgescu Călin a arătat că ”chiar dacă conducătorul mișcării legionare, Corneliu Zelea Codreanu, alături de aproape 17.000 de comandanți la vremea respectivă a fost înlăturat, ceea ce pe mine mă doare că această înlăturare nu a mișcat pe nimeni din ceilalți aflați în țară, pentru că această abnegație a Mișcării Legionare ne-a demonstrat un lucru pe care îl vedem astăzi, nu a fost suficientă pentru crearea unui stat puternic și pentru transformarea unei populații în popor, pentru că nimeni nu s-a mișcat atunci când ei au fost înlăturați”, subliniind credința sa privind inexistența poporului român, considerând că pe teritoriul României locuiește doar o populație ce trebuie transformată în popor. Așa cum s-a arătat în mod repetat în filosofia politică și în teoria constituțională, esența statelor democratice este identificarea poporului drept titular al suveranității. Negarea existenței poporului român presupune negarea suveranității României și, implicit, a identității sale. Or, o persoană care neagă suveranitatea poporului reprezintă un pericol explicit privind caracterul democratic al statului român.

Se cuvine de asemenea să subliniem apariția în mod repetat în discursul public al domnului Georgescu Călin a trimiterii la un nou tip de democrație, intitulat de acesta ”democrația participativă”, ca element esențial al regimului politic propus, respectiv ”distributismul”: ”în România, tranziția spre democrația participativă (…) marchează începutul Marii Renașteri Naționale”^[24]. Cu aceeași ocazie, domnul Georgescu Călin arată că ”Piatra de temelie a Programului”, respectiv fragmentul utilizat în deschiderea acestui program, este reprezentată de ”Instaurarea statului suveranist-distributist și a unei societăți bazate pe democrația participativă în care Adevărul, Libertatea și Suveranitatea sunt axa de valori a dezvoltării României.”

Idealurile Revoluției din 1989 și importanța acestora pentru identitatea națională a României sunt la rândul lor contestate de candidatul Georgescu Călin, în ciuda faptului că legiuitorul constituant a hotărât să le plaseze pe poziția supremă în ierarhia valorilor naționale, incluzând o mențiune expresă cu privire la acestea în legea fundamentală.

Candidatul Georgescu Călin neagă existența Revoluției din 1989 într-o serie de răspunsuri acordate într-o emisiune televizată: ”Moderator: ≼Vreau să înțeleg cum vedeți dumneavoastră ce s-a întâmplat în România ultimilor ani, să începem din 89’, a fost mai degrabă o revoluție sau mai degrabă o lovitură de stat?≽; Georgescu Călin:  ≼Lovitură de stat indiscutabil.≽; Moderator: ≼În timpul mandatului său de președinte Traian Băsescu a făcut o comisie care a întocmit un raport de condamnare a comunismului, raportul după cum știți a fost citit și votat în Parlament, vi se pare un moment istoric sau rușinos?≽; Georgescu Călin: ≼Rușinos≽”.

Similar, importanța Revoluției din 1989 pentru parcursul democratic al României este contestată în mod direct într-o conferință publică: ”Statul este dușmanul tuturor, asta s-a creat în 1989, s-a inoculat într-o manipulare dusă la microni că statul este dușman, statul este dușmanul tuturor și acea reformă a statului trâmbițată mult în 1989 până astăzi de fapt, nu a fost decât distrugerea statului român și subordonarea lui intereselor străine.”^[25] Demonstrând constanță, candidatul Georgescu Călin neagă în fapt importanța existenței Revoluției din 1989, aratând că ”Eliberarea din 1989, care a pasionat o Europa întreagă, este iluzorie, pentru că suntem singura țară din fostul lagăr comunist care trăim într-un univers carceral, într-un lagăr neocomunist, respectiv, neoliberal.”^[26]

Apartenența României la Uniunea Europeană și la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord este unul dintre cele mai importante elemente identitare ale României contemporane, expres prevăzute de Titlul VI al Constituției. Aprobarea de către popor, prin referendum, a aderării la aceste structuri (odată cu revizuirea din 2003 a Constituției) este de natură să sublinieze importanța acestora, echivalentă Constituției.

Mai mult, Președintele este obligat, conform art. 148, alin. (4) din Constituție, să garanteze aducerea la îndeplinire a obligațiilor României rezultate din tratatul de aderare la Uniunea Europeană și din prevederile altor reglementări cu caracter obligatoriu adopte de Uniunea Europeană. Or, prin discursul său constant, domnul Georgescu Călin nu doar contestă apartenența la Uniunea Europeană, ci indică intenția de a nu-și îndeplini, dacă ar fi ales în funcția de Președinte al României, obligațiile specifice funcției.

Sunt relevante în acest sens o serie de interviuri în cadrul cărora candidatul Georgescu Călin pune sub semnul întrebării apartenența României la Uniunea Europeană: ”Moderator: ≼Ce faceți cu multinaționalele, ce faceți cu tratatele, ce faceți cu România membru al Uniunii Europene, ce faceți cu lucrurile acestea domnule Georgescu?≽; Georgescu Călin: ≼Credeți că acesta a fost un obiectiv, intrarea în Uniunea Europeană?≽; Moderator: ≼Nu numai că a fost un obiectiv, poporul român, ală de care vorbiți dumneavoastră, și amărâții aia de conducători s-au luptat să devenim membru al U.E. și avantajele sunt evidente.≽; Georgescu Călin: ≼Sunt evidente?!≽”^[27].

Cu aceeași ocazie, Georgescu Călin continuă să conteste apartenența la structurile euroatlantice: ”Moderator: ≼Dar nu astea-s mijloacele prin care ajungi la hrană, apă, energie și pământul strămoșesc.≽; Georgescu Călin: ≼Dar care sunt mijloacele, Uniunea Europeană și NATO?≽; Moderator: ≼Da≽>; Georgescu Călin: ≼Alea sunt mijloacele?≽; Moderator: ≼Uniunea Europeană în orice caz, obligatoriu≽; Georgescu Călin: ≼Orice caz?≽”.

Prin filme postate pe platforme de socializare, domnul Georgescu Călin asumă un ton mult mai radical la adresa partenerilor internaționali ai României: ”Occidentul este Mafia. Capitalismul este mort, este dezarticulat. Colapsul e aproape. (…) Nesiguranța Occidentului care nu mai are substanță duce la violență și nesiguranța duce la acțiuni inconștiente”.^[28] Cu aceeași ocazie, candidatul Georgescu Călin susține teza pierderi suveranității naționale odată cu aderarea la Uniunea Europeană: ”Obiectivul (României n.red.) a fost intrarea în Uniunea Europeană și în N.A.T.O.? Fals! Noi trebuie să ne apărăm suveranitatea țării. Creșterea economică independentă de UE și creșterea apărării independente, astea sunt lucruri esențiale pentru noi.”

În mod similar, candidatul Georgescu Călin pune în opoziție ”românismul” și Uniunea Europeană sau N.A.T.O., arătând că ”Omul nu este așa, omul este o ființă creatoare, românul în esență, românismul în sine a fost o civilizație, iar astăzi stăm la mila și pomana străinilor, adică eu să stau și să am … chiar știți … să intru în acest sistem al minții că altul trebuie să gândească pentru mine, gândește Uniunea Europeană pentru mine, gândește N.A.T.O. pentru mine, gândește Fondul Monetar … păi nu există așa ceva.”^[29]

Recursul la un trecut istoric îndepărtat în defavoarea elementelor identitare actuale este un element constant al discursurilor de factură extremistă, precum și al poziționărilor oficiale ale statelor totalitare. Folosirea unei astfel de abordări și de către candidatul Georgescu Călin este de natură să indice exact o astfel de poziționare profund anti-democratică și neconstituțională.

Analiza tuturor poziționărilor menționate, contestarea constantă a pluralismului și pluripartidismului, negarea Revoluției din 1989 și a idealurilor acesteia, precum și contestarea apartenenței României la Uniunea Europeană și N.A.T.O., indică negarea celor mai importante valori ale identității naționale contemporane. Drept consecință, se impune ca onorata Curte să respingă contestațiile formulate cu privire la Decizia Biroului Electoral Central nr. 18D din 09.03.2025 și, implicit, să confirme respingerea candidaturii pentru funcția de Președinte al României domnului Georgescu Călin, aflată în profundă opoziție cu Constituția României.

 

Punerea în pericol a îndeplinirii rolului constituțional al Președintelui României prin candidatura domnului Georgescu Călin

Unul dintre cele mai importante elemente ce trebuie să facă obiectul oricărei analize privind constituționalitatea unei candidaturi prezidențiale este chiar atașamentul candidatul față de rolul constituțional al Președintelui României, astfel cum a fost acesta conceput de către legiuitorul constituant.

Pe baza dispozițiilor art. 80 din Constituția României pot fi desprinse următoarele componente ale rolului constituțional al Președintelui: (i) reprezentarea statului român; (ii) garantarea independenței naționale, unității și integrității teritoriale a României; (iii) vegherea la respectarea Constituției și la buna funcționare a autorităților publice. Suplimentar, odată cu revizuirea Constituției din anul 2003, s-a adăugat prin art. 148, alin. (4), încă o componentă a rolului constituțional al Președintelui României: (iv) garantarea îndeplinirii obligațiilor României față de Uniunea Europeană.

(i) Reprezentarea statului român presupune o componentă internă, respectiv reprezentarea statului în raport cu proprii cetățeni, precum și o componentă externă, ce presupune reprezentarea statului român pe plan internațional, în raport cu alte state sau organizații internaționale. Din acest punct de vedere, considerăm că domnul Georgescu Călin a dat în numeroase rânduri dovadă de izolaționism în ceea ce privește politica externă, considerând că rolul președintelui este unul pasiv, limitat la a ajuta la cultivarea pământului: ”Într-un moment de mare cotitură internațională, gigantică, în care acest război văzut și nevăzut va continua (…) nu aș face nimic altceva, decât aș ajuta pe fiecare om din această țară să își cultive pământul (…)”^[30].

(ii) Garantarea independenței naționale, a unității și a integrității teritoriale a României se află în strânsă legătură cu atribuțiile Președintelui României în domeniul apărării naționale și a politicii externe. Astfel, acestuia îi revine atribuția de a declara mobilizarea forțelor armate (art. 92, alin. (2) din Constituție), atribuția de a coordona respingerea oricăror agresiuni armate (art. 92, alin. (3) din Constituție), dar și, cel mai important, calitatea de comandant al forțelor armate și Președinte al Consiliului Suprem de Apărare a Țării.

Totuși, domnul Georgescu Călin a susținut în mod constant că România trebuie să renunțe la garanțiile internaționale de securitate, așa cum este cazul apartenenței la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (N.A.T.O). Potrivit declarațiilor sale: ”în primul rând aș milita pentru ieșirea României din orice fel de conflict mai ales din ceea ce privește granița imediată a țării, iar referitor la N.A.T.O., dacă lucrurile continuă în felul ăsta e evident că nu ne interesează. Pentru ce să stai într-un club care nu acordă siguranță țării tale?”^[31].

Discursul public al domnului Georgescu Călin a creat un laitmotiv din invocarea păcii. Fără a nega importanța păcii pentru comunitatea internațională, este îndeobște cunoscut faptul că în contextul războiului de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei retorica păcii este folosită în mod constant de către susținătorii Federației Ruse. Respectând libertatea de opinie a domnului Georgescu Călin, considerăm totuși că a stabili că ”pacea echivalează cu dezarmarea”^[32], așa cum face domnul Georgescu Călin, este de natură să pună în pericol independența națională, unitatea și integritatea teritorială. Susținerea dezarmării României echivalează cu o renunțare la mijloacele de a apăra suveranitatea sa, în contextul în care cei mai mulți analiști militari indică iminența unui atac al Federației Ruse asupra statelor membre ale Uniunii Europene în următorii ani.

Viziunea geopolitică a unui candidat la funcția de Președinte al României nu ar fi reprezentat un motiv de critică a validității candidaturii acestuia atât timp cât abordarea strategică a României, respectiv apartenența la alianța militară N.A.T.O., nu ar fi fost expres prevăzută în Titlul VI al Constituției.

Mai mult, Strategia Națională de Apărare a României adoptată de către Consilul Suprem de Apărare a Țării, indică în mod ferm Federația Rusă drept principală amenințare externă la adresa statului român și a suveranității sale. Cu atât mai mult, în contextul suspendării relațiilor diplomatice dintre Federația Rusă și mai multe state membre ale Uniunii Europene, precum și dintre Federația Rusă și Organizația Tratatului Atlanticului de Nord, a arăta că ”Puterea este într-un singur loc. Președintele Putin este dedicat țării lui. În Europa nu mai există leadership”^[33] indică fără echivoc negarea intereselor naționale ale României în materie de securitate. 

Întreaga perspectivă a domnului Georgescu Călin cu privire la protejarea independenței naționale, a unității și a integrității teritoriale a României poate fi sintetizată printr-o singură afirmație publică a acestuia: ”șansa României este înțelepciunea rusească”^[34].

(iii) Vegherea la respectarea Constituției și la buna funcționare a autorităților publice presupune în primul rând un atașament din partea Președintelui României față de valorile constituționale și respectarea instituțiilor expres prevăzute de Constituție. Dincolo de numeroasele ocazii în care a contestat valori constituționale esențiale, candidatul Georgescu Călin a realizat în mai multe rânduri amenințări directe, personale la adresa judecătorilor Curții Constituționale a României: ”Doamnelor şi domnilor judecători ai CCR, v-aţi încălcat jurământul? Prin ce aţi decis în data de 6 decembrie nu cumva aţi jurat strâmb? Vreţi să vă ajute Dumnezeu – aşa cum spune jurământul magistraţilor!? Atunci reparaţi-vă greşeala ca oamenii să mai aibă încredere în dreapta judecată a instituţiilor, altfel nici în infern nu veţi găsi refugiu! Vă atrag atenţia că riscaţi să plătiţi voturile anulate cu ani grei de puşcărie – şi nu uitaţi că nimeni nu este mai presus de lege, nici măcar voi, mai ales voi, cei care ar fi trebuit să protejați legea, nu să o condamnați nedrept”^[35].

Chiar și în contextul exercitării libertății de exprimare, a amenința judecătorii Curții Constituționale în directă legătură cu activitatea jurisdicțională este o dovadă incontestabilă a lipsei atașamentului față de Constituție, precum și a imposibilității respectării principiului loialității constituționale în cazul ocupării funcției de Președinte al României, astfel cum s-a indicat în mod constant în jurisprudența Curții Constituționale. Mai  mult, amenințări cu ”ani grei de pușcărie” sau cu răzbunarea, astfel încât ”nici în infern nu veți găsi refugiu”, presupun chiar un atac împotriva ordinii constituționale.

(iv) Garantarea îndeplinirii obligațiilor României față de Uniunea Europeană a devenit parte a rolului constituțional al Președintelui odată cu revizuirea constituțională din 2003, prin reglementarea introdusă la art. 148, alin. (4) al Constituției. O astfel de atribuție este îndeplinită prin mijloace distincte, de la participarea la ședințele Consiliului European, în calitate de șef de stat, și până la formularea obiecțiilor de neconstituționalitate în aplicarea doctrinei normelor interpuse, astfel cum a fost aceasta enunțată de către Curtea Constituțională prin Decizia nr. 383/2011, Decizia nr. 668/2011 și Decizia nr. 921/2011.

Așa cum am arătat și anterior,  ostilitatea la adresa Uniunii Europene este printre cele mai importante constante din discursul public al domnului Georgescu Călin. Ea poate fi sintetizată prin poziționarea sa exprimată cu prilejul susținerii unei alocuțiuni, acesta punând în contrapondere apartenența la Uniunea Europeană cu ”Marea Renaștere Națională” promovată prin programul său politic –  ”Fraților, înțelegeți bine, Uniunea Europeană este o corporație, este o bancă care are acționari și Uniunea Europeană ține de ce spun acționarii, profitul la fiecare 3 luni de zile. Uniunea Europeană nu are nimic de-a face, nimic, zero, zero cu Renașterea sau cu reconstrucția economică a țării noastre, nimic nu are de a face.”^[36] În mod evident, o astfel de poziționare este incompatibilă cu îndeplinirea rolului constituțional al Președintelui României de garantare a îndeplinirii obligațiilor României față de Uniunea Europeană.

 

Toate elementele anterior menționate sunt de natură să indice în mod clar și indubitabil că respingerea candidaturii domnului Georgescu Călin la funcția de Președinte al României, dispusă prin Decizia Biroului Electoral Central nr. 18D din 09.03.2025, este de legală și temeinică, aceasta fiind de natură să protejeze identitatea constituțională și identitatea națională a României, astfel cum sunt acestea exprimate în Constituția României, în mod special în Titlul I al acestui act normativ, dar și rolul constituțional al Președintelui României, astfel cum este acesta stabilit în cadrul Titlului III al legii fundamentale.

 

Drept consecință, raportat la elementele de fapt și de drept expuse în cuprinsul prezentei cereri, vă solicităm să respingeți orice contestație privind Decizia Biroului Electoral Central nr. 18D din 09.03.2025.   

 

 

 

 

În drept: dispozițiile incidente din Constituția României,  Legea nr. 47/1992, Legea nr. 370/2004.

            Probe: înscrisuri precum și orice mijloace de probă necesare justei soluționării a prezentei cauze.

 

 

 

^[1] Publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 1231 din 6 decembrie 2024.

^[2] A se vedea în acest sens Anexa la Raportul nr. 791180 din 04.12.2024 transmis de către Serviciul Român de Informații către Consiliul Suprem de Apărare a Țării; Nota de informare a Direcției Generale de Protecție Internă din cadrul Ministerului Afacerilor Interne declasificată cu nr. 2081968/04.12.2024.

^[3] Disponibil on-line la adresa: https://www.presidency.ro/ro/media/comunicate-de-presa/sedinta-consiliului-suprem-de-aparare-a-tarii1732806042 .

^[4] Disponibil on-line la adresa: https://www.mpublic.ro/ro/content/c_05-12-2024-13-12 .

^[5] Disponibil on-line la adresa: https://www.diicot.ro/mass-media/5256-comunicat-de-presa-4-06-12-2024 .

^[6] Disponibil on-line la adresa: https://www.mpublic.ro/ro/content/c_26-02-2025-16-02 .

^[7] Curtea Constituțională a României, Hotărârea nr. 1 din 8 septembrie 1996, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 213 din 9 septembrie 1996: ”în contenciosul constituţional, Curtea, garant al supremaţiei Constituţiei, trebuie să se raporteze la dispoziţiile acesteia, nu la cele ale unor acte subsecvente şi inferioare acestora.”

^[8] A se vedea în acest sens Andreea Costin, Benke Károly, Consecințe ale receptării jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene și a Curții Europene a Drepturilor Omului în jurisprudența Curții Constituționale în materie administrativă, Revista Română de Drept European, nr. 3/2016.

^[9] Disponibil on-line la: https://calingeorgescu.ro/program/ , accesat la 04.03.2025. https://pamantulstramosesc.ro/wp-content/uploads/2024/10/H.A.E-oct.-2024-.pdf, accesat la 04.03.2025.

^[10] Emisiunea Trezește-te, Gheorghe, Trezește-te, Ioane (începând cu minutul 26:30), difuzată pe 1 decembrie 2016 la televiziunea 6 TV, cu tema ”Proiectul de țară al lui Călin Georgescu”, disponibilă on-line la https://www.youtube.com/watch?v=J_Y_-La3wiQ, accesat la 04.03.2025.

^[11] Disponibil on-line la: https://calingeorgescu.ro/program/ , accesat la 04.03.2024.

^[12] Conferință publică organizată de Asociația Gogu Puiu și Haiducii Dobrogei (începând cu minutul 1:04:50), disponibilă on-line la https://www.youtube.com/watch?v=2Mxq9pq6KAI, accesat la 04.03.2025.

^[13] Emisiunea Cristoiu TV (începând cu minutul 29:30), difuzată pe 29 ianuarie 2025, disponibilă on-line la https://www.youtube.com/watch?v=kGlDTicvAlc, accesat la 04.03.2025.

^[14] Publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 157 din 16 iulie 1997.

^[15] Publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 250 din 16 octombrie 1996.

^[16] Emisiunea ”PODCAST Sorin Constantinescu: Oameni cu Cord” – (începând cu minutul 21:30), difuzată pe 5 aprilie 2023, disponibilă on-line la https://www.youtube.com/watch?v=7hPvUpAJvZw,  accesat la 04.03.2025.

^[17] Emisiunea ”Dezbaterea Metropolei” – (începând cu minutul 36:45), difuzată pe 16 septembrie 2024 la televiziunea Metropola TV, , disponibilă on-line la https://www.youtube.com/watch?v=QHyEdqyXrM0, accesat la 04.03.2025.

^[18] A se vedea în acest sens: https://www.politico.eu/article/ultranationalist-calin-georgescu-romania-presidential-election-foreign-companies-donald-trump/, astfel cum a fost preluat și în https://www.digi24.ro/alegeri-prezidentiale-2024/calin-georgescu-vrea-privatizari-dupa-modelul-chinezesc-exemplul-tarii-bogate-care-s-a-prabusit-dupa-nationalizare-3032339, accesat la 04.03.2025.

^[19] Publicat în Monitorul Oficial nr. 9 din 31 decembrie 1989.

^[20]  Emisiunea ”Tatulici” – (începând cu minutul 27:24), difuzată pe 25 noiembrie 2024 la televiziunea FanatIK , disponibilă on-line la https://www.youtube.com/watch?v=wF8YQCAyu9w, accesat la 04.03.2025.

^[21] Conferință publică, 14 aprilie 2024, disponibilă on-line la: https://www.youtube.com/watch?v=lqeGCHcfkUM&t=23s, accesat la 04.03.2025.

^[22] Programul politic „HRANĂ, APĂ, ENERGIE” al candidatului Georgescu Călin, disponibil on-line la https://calingeorgescu.ro/program/, accesat la 04.03.2025.

^[23] Conferință publică organizată de Asociația Gogu Puiu și Haiducii Dobrogei – (începând cu minutul 33:30), disponibilă on-line la https://www.youtube.com/watch?v=2Mxq9pq6KAI, accesat la 04.03.2025.

^[24] Programul politic „HRANĂ, APĂ, ENERGIE” al candidatului Călin Georgescu, disponibil on-line la https://calingeorgescu.ro/program/, accesat la 04.03.2025.

^[25] Conferinţa “România la răscruce“, susţinuta de Călin Georgescu la Biblioteca Județeană “Petre Dulfu” din Baia Mare, pe 13 martie 2015, disponibil on-line la: https://www.youtube.com/watch?v=PQ84btw0i1k, începând cu minutul 13:03.

^[26] Idem, începând cu minutul 05:02.

^[27] Idem, începând cu minutul 22:40.

^[28] https://www.tiktok.com/@ro.romania5/live?_r=1&checksum=adc83b47a4f94cd905d4712d615bbaa4707cc975c1fe0d95462865a0a4319780&enter_from_merge=share&enter_method=share&sec_user_id /, accesat la 04.03.2025.

^[29] Emisiunea Trezește-te, Gheorghe, Trezește-te, Ioane (începând cu minutul 19:00), difuzată pe 1 decembrie 2016 la televiziunea 6 TV, cu tema Proiectul de țară al lui Călin Georgescu, disponibilă on-line la https://www.youtube.com/watch?v=J_Y_-La3wiQ, accesat la 04.03.2025.

^[30] Discurs ținut în cadrul unei conferințe a Partidului Români pentru România din 20 octombrie 2023, începând cu minutul 18:00, disponibil on-line la: https://www.youtube.com/watch?v=637AtCyvdEQ, accesat la 04.03.2025.

^[31] Emisiunea Se întâmplă acum, TVR3, începând cu minutul 14:30, difuzată pe 21 iunie 2024 la televiziunea TVR 3, disponibilă on-line la https://www.youtube.com/watch?v=lxqMh8oqCrM, accesat la 04.03.2025.

^[32] Programul politic „HRANĂ, APĂ, ENERGIE”  al candidatului Georgescu Călin, disponibil on-line la https://calingeorgescu.ro/program/, consultat la 04.03.2025.

^[33]https://newsweek.ro/actualitate/calin-georgescu-ode-la-adresa-rusiei-in-timp-ce-demonizeaza-ue-rusia-inseamna-lumina-acolo-e-duh, accesat la 04.03.2025.

^[34] https://www.youtube.com/watch?v=qJEaZFu0vuI, accesat la 04.03.2025.

^[35] A se vedea în acest sens filmul publicat pe platforma Facebook la data de 16 decembrie 2024: https://fb.watch/y5sHPS0SWI/, intitulat Doamnelor și domnilor judecători ai CCR v-ați încălcat jurământul? Prin ce ați decis în data de 6 decembrie nu cumva ați jurat strâmb?, accesat la 04.03.2025.

^[36] Conferință susținută la Câmpulung Muscel în 7 iunie 2016 – (începând cu minutul 54:40), https://www.youtube.com/watch?v=0MoIZzfmvj8, accesat la 04.03.2025.

 

---

 

APEL-MANIFEST
al Grupului pentru Dialog Social

 

Noi, subsemnații, condamnăm cu toată tăria apariția și difuzarea în mediul online, în ultimul timp, a unor așa-zise „liste negre”, cuprinzînd numele unor personalități culturale și științifice cunoscute, ale unor profesori, medici, oameni politici, activiști civici etc. În general, este vorba despre personalități care au avut, de-a lungul ultimelor decenii, opinii și poziții
democratice, care s-au pronunțat în favoarea drepturilor omului, ale minorităților, pentru calea europeană și occidentală a țării. În alcătuirea unora dintre aceste liste se folosește criteriul așa-zisului „sorosism”, respectivele personalități fiind acuzate fie de a fi contribuit instituțional, în
trecut, la activitatea fundațiilor Soros, fie de a fi fost beneficiarele acelei activități.

Ni se pare evident că incriminarea unor intelectuali, artiști, oameni de cultură români,care au contribuit major, în anii care au precedat intrarea țării noastre în UE, la procesul de democratizare și de deschidere a societății românești ce se desprindea cu dificultate de eracomunistă, „împachetați” astăzi sub sigla „Soros”, face parte dintr-un plan meditat îndelung de decredibilizare și chiar de punere sub interdicție a oricărei gândiri libere în România.

Atragem atenția că aceste liste de nume și acuzații au ca scop evident stigmatizarea în bloc a numeroase figuri intelectuale, intimidarea lor masivă în condițiile politice incerte – interne și internaționale – ale momentului prezent. Invocarea, devenită rituală astăzi, a așa-ziselor „rețele sorosiste” nu reprezintă decît un pretext (cu un vădit caracter fascist și antisemit), de care forțe reacționare și extremiste din țară și străinătate se servesc spre a-și reduce la tăcere eventualii adversari. Mai mult, difuzarea largă în mediul online a unor asemenea „liste negre” îi expune pe cei numiți unui oprobriu public complet nemeritat, ba chiar îi vulnerabilizează în fața riscului de a fi agresați verbal sau fizic ca „dușmani” ai țării. Practic, se pregătește astfel, prin intimidare, amenințări și presiuni, intrarea eventuală a României într-o nouă epocă a interzicerii libertății de expresie și de asociere.

Cerem autorităților să-i depisteze pe autorii listelor și să-i tragă la răspundere conform legii. În general, le cerem cu toată hotărîrea să mențină și să promoveze un climat favorabil comunicării și dezbaterii libere și să răspundă agresiunilor publice de orice fel prin măsuri legale adecvate.

Apelăm, de asemenea, la toți oamenii de bună credință să nu distribuie aceste liste sau altele care ar putea apărea în perioada următoare. Îi îndemnăm să condamne aceste practici totalitare prin semnarea acestui Apel-manifest.

27  februarie 2025

https://revista22.ro/actualitate-interna/apel-manifest-al-grupului-pentru-dialog-social

---

 

Protest al Grupului pentru Dialog Social adresat administrației Trump

 

Grupul pentru Dialog Social este primul organism românesc al societății civile, născut în zilele Revoluției. Știm ce înseamnă libertatea și democrația, știm cu ce preț uman și social se plătește pierderea lor. Am fost, dimpreună cu întreaga Românie, recunoscători Statelor Unite ale Americii pentru că, prin parteneriatul strategic, au fost alături de noi în consolidarea libertății, a democrației și a statului de drept în toate aceste trei decenii și jumătate de la Revoluție.

Tocmai de aceea, în virtutea acestor valori fundamentale pe care le împărtășim cu Statele Unite, ne exprimăm stupoarea și revolta în fața încălcării lor de către administrația Trump. Nu acestea sunt Statele Unite pe care le cunoaștem.

Așa cum le cunoaștem noi, Statele Unite nu ar fi subminat statul de drept în felul în care a făcut-o trimisul lor special prin declarația că „rămâne interesat de soarta fraților Tate”, anchetați pentru trafic de persoane și crime sexuale.

Așa cum le cunoaștem noi, Statele Unite n-ar fi intervenit în alegerile libere ale altor state, susținând candidați al căror program extremist exaltă ideologii totalitare ca fascismul și comunismul, precum și antisemitismul și negaționismele de dreapta și de stânga.

Așa cum le cunoaștem noi, Statele Unite ar fi avut curajul să spună agresiunii pe nume. Să numească statul invadator drept agresor – și să sprijine statul agresat care își apără suveranitatea și democrația. Nu ar fi preluat narațiunea agresorului, nu ar fi făcut un exercițiu de blame the victim, nu ar fi folosit retorica pacifismului pentru a susține barbaria. Ar fi știut, ca până înainte de 20 ianuarie, că președintele Zelenski este acea voce europeană care trebuie apărată și întărită.

Astfel încât, tocmai în numele valorilor care ne-au ținut alături de Statele Unite înainte de instalarea administrației Trump (stat de drept, democrație, libertate de exprimare), GDS își face publică revolta față de această abdicare a Statelor Unite de la propriile valori. Administrația Trump nu reprezintă, în ochii noștri, valorile pe care s-au construit Statele Unite – și pe care s-a construit parteneriatul nostru strategic. Dimpotrivă, administrația Trump este o rușinoasă trădare a spiritului admirabil pe care s-a construit exemplara democrație americană.

Și, tocmai pentru că știm costul uman și social îngrozitor al pierderii democrației, GDS cere administrației Trump revenirea la valorile democratice pe care s-a construit parteneriatul nostru strategic. Și pe care s-a construit întreaga existență modernă a democrației americane.

Grupul pentru Dialog Social

26 februarie 2025

 

 

---

 

 

Comunicat Grupul pentru Dialog Social

 

21 decembrie 2024

 

 

 

---

 

---

Comunicat Grupul pentru Dialog Social

 

Grupul pentru Dialog Social s-a născut în zilele Revoluției ca expresiei a convingerii că singurul viitor al României este cel democratic și european. În cei 35 de ani de existență, care coincid cu existența României democratice, GDS a militat constant pentru integrarea definitivă a României în Uniunea Europeană și în NATO. Ca membru în aceste două alianțe, România se bucură de cea mai bună situație economică și militară din întreaga sa existență.

În consecință, GDS este în profund dezacord cu orice candidat la președinția României care urmărește excluderea noastră din aceste alianțe. Este inacceptabil pentru noi un candidat precum Călin Georgescu; admirația lui pentru extrema dreaptă din interbelicul românesc, care ar fi trebuit să fie de la bun început pedepsită de justiție conform legilor în vigoare, este incompatibilă cu democrația europeană. Admirația lui pentru președintele agresor Vladimir Putin este incompatibilă cu sistemul de valori al alianțelor din care facem parte. România democratică și europeană pur și simplu nu are viitor cu Călin Georgescu. Ce propune el nu e viitor – ci un trecut criminal, de ale cărui orori credeam până acum că ne-am despărțit definitiv.

Prin urmare, GDS propune susținerea candidatului pro-european rămas în cursă. Dincolo de orice rezerve posibile privind calitățile Elenei Lasconi, ea a rămas singurul candidat pro-european. Pentru ca destinul european al României să continue, electoratul pro-UE trebui să susțină candidatul rămas în cursă care susține rămânerea României în aceste două alianțe. Dacă ar fi rămas în cursă Marcel Ciolacu, ar fi trebuit votat el. Dacă a rămas Elena Lasconi, trebuie votată ea.

E un vot cât un referendum pro-UE. Astfel trebuie tratat. Iar GDS se va opune instalării unui președinte legionar, fascist și putinist la Cotroceni. Și va susține candidatul pro-european rămas în cursă.

România europeană e tot ce am reușit mai bun în existența noastră statală. Destinul ei european trebuie să continue. GDS va lupta cu toate puterile pentru asta.

27 noiembrie 2024

 

---

 

 

https://revista22.ro/actualitate-interna/nascuti-in-libertate-dezbateri-academice-la-tvr

 

 

---

 

 

 

---

 

Premiul GDS pe anul 2023:

 

Comunitatea Declic

 

 

---

 

 

Dezbaterea ”2 ani de solidaritate cu Ucraina” organizată mâine, 23 februarie de la ora 17:00 de Grupul pentru Dialog Social (GDS), Revista 22 și de Expert Forum (EFOR) va fi transmisă live pe facebook de Privesc.Eu și pe pagina de facebook a GDS-ului.

 

---

 

Grupul pentru Dialog Social, Revista 22 şi EFOR

organizează, vineri, 23 februarie 2024, ora 17:00, dezbaterea cu tema

 

2 ani de solidaritate cu Ucraina

 

 

Se împlinesc doi ani de la invazia pe scară largă a Ucrainei de către Federația Rusă. Organizaţiile civice care găzduiesc acest eveniment îşi reafirmă sprijinul față de cauza poporului ucrainean, analizează starea la zi a relaţiilor dintre ţările noastre şi trag un semnal de alarmă în privinţa situaţiei refugiaţilor ucraineni.

 

Moderator: Vlad Alexandrescu

 

Participanţi:

• Reprezentanți ai Prim-Ministrului României, Ministrului de Externe, Ministrului Muncii și Solidarității Sociale, Ministrului Familiei Tineretului și Egalității de Șanse
• Reprezentanți ai Ambasadelor Ucrainei, Marii Britanii, Franței, SUA, Germaniei și Poloniei
• Reprezentanți ai comunităților de refugiați ucraineni
• Reprezentanţi ai societăţii civile
• Mass-media
• Membri GDS

 

Dezbaterea va avea loc la sediul GDS din Calea Victoriei, nr. 120.

Persoană de contact: Tiberiu Czink tel 0744.321.041

 

---

 

 

Mihnea Berindei:

un luptător pentru drepturile omului și democrație  

 

 

Vineri, 26 ianuarie 2024, de la ora 18:00, la Grupul pentru Dialog Social va avea loc dezbaterea Mihnea Berindei: un luptător pentru drepturile omului și democrație. Cu această ocazie va fi lansat volumul Colecția Mihnea Berindei. Inventar arhivistic, Supliment (2022) al „Archiva Moldaviae”, întocmit de Cătălin Botoșineanu. Dublul eveniment este organizat de Grupul pentru Dialog Social, Societatea de Studii Istorice din România, Arhivele Naționale – Iași, Institutul de Istorie ,,A. D. Xenopol” din Iași și Revista 22.

 

https://revista22.ro/actualitate-interna/mihnea-berindei-un-luptator-pentru-drepturile-omului-si-democratie

 

 

---

 

 

***

Grupul pentru Dialog Social susține angajații CNSAS.

 

SCRISOARE DESCHISĂ
Salvați Memoria, Adevărul, Viitorul!
Salvați CNSAS!

Către:
Președintele României, domnul Klaus Iohannis
Prim-ministrul României, domnul Marcel Ciolacu
Președintele Senatului, domnul Nicolae Ciucă
Președintele interimar al Camerei Deputaților, domnul Alfred-Robert Simonis
Partidele politice cu reprezentare parlamentară
Societății civile și a tuturor actorilor publici preocupați de cultura și educația democratică

Au trecut peste treizeci de ani de la căderea regimului comunist din România. Trei decenii de eforturi în ceea ce înseamnă construcția unei democrații solide și reziliente, dar și trei decenii de lupte cu urmele trecutului. Societatea românească nu a beneficiat de o „lege a lustrației”, dar o parte importantă a ei și-a dorit despărțirea de comunism. Datorită ei și prin voința Parlamentului României, a luat naștere Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS), autoritate administrativă autonomă aflată sub controlul parlamentar, ca expresie a echilibrului instituțional din România postrevoluționară și ca actor implicat în construcția unei democrații bazată pe valorile europene.

Am fost 300
Am fost, cândva, aproape 300 de entuziaști, care am pornit pe un drum necunoscut, spre aducerea la lumină a adevărului. Am muncit, zi de zi, pentru ca spațiul public românesc să fie curățat de umbrele încăpățânate ale trecutului. Am muncit, zi de zi, pentru ca generațiile confruntate cu minciuna să revadă chipul adevărului, iar copiii noștri să se nască, să crească și să trăiască într-o Românie democratică. Am muncit, zi de zi, pentru a contribui la construcția unei democrații bazate pe valorile lumii libere. Am primit, nu fără eforturi și în etape, Arhivele Securității. Cu fiecare copertă deschisă, cu fiecare filă citită, am învățat să descifrăm, să inversăm un sistem conspirativ prin definiție. Am căutat, zi de zi, cheia unui cifru pe care nu ni l-a oferit nimeni, ne-am străduit să așezăm în bună ordine piesele unui puzzle a cărui imagine ne-a lipsit. Am inventat o profesie, care între timp a devenit o vocație, punând la punct metode și tehnici de cercetare arhivistică ce nu pot fi învățate și aplicate niciunde altundeva. Nu există facultăți, cursuri sau specializări în studierea Arhivelor Securității. Există doar specialiști, auto-formați în peste 23 de ani de activitate. Specialiști a căror importanță a fost cândva recunoscută prin ierarhizarea personalului de specialitate al CNSAS alături de cel al principalelor instituții ale statului: Administrația Prezidențială, Parlamentul, Guvernul, Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Consiliul Legislativ, Consiliul Concurenței, Curtea de Conturi sau Consiliul Național al Audiovizualului.

Am rămas mai puțin de 200
Au trecut anii. Și am început să vedem cum, unul câte unul, specialiștii noștri au fost nevoiți să plece la alte instituții ale administrației publice centrale. Care le-au oferit remunerații tot mai mari, adesea neverosimil de mari în comparație cu cele interne, în ciuda clamatei salarizări unitare și nediscriminatorii. Drenarea personalului CNSAS către Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Consiliul Superior al Magistraturii, Curtea de Conturi a României, Ministerul de Externe, Ministerul Educației, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Ministerul Finanțelor și instituții subordonate (ANAF, Autoritatea Vamală Română) etc. a luat amploare în ultimii ani. Timp în care n-am mai putut atrage, în compensație, nici măcar pe cei tineri, proaspăt absolvenți de facultate și dornici să facă… istorie. Puținii colegi care ni s-au alăturat au ales, adesea, să plece în scurt timp, deoarece deprinderea competențelor necesare se face într-o perioadă îndelungată, pe care nu o aveau la dispoziție, din pricina multiplicării sarcinilor de serviciu, distribuite unui personal de specialitate tot mai restrâns. Astfel că mai puțin de 200 dintre noi, mai vechi sau mai noi, am rămas, ancorați poate în idealurile cu care am pornit la drum, având de gestionat o instituție incomparabil mai complexă decât cea de la începutul anilor 2000 și cu un patrimoniu arhivistic de peste 28 km liniari.

Nota bene! Numărul celor 200 include și necesarul personal tehnic, economic și socio-administrativ, dimensionat inclusiv pentru cei 11 demnitari, numiți de Parlamentul României în Colegiul CNSAS.

Viitorul?
Lipsa unor măsuri urgente de stopare a plecărilor voluntare din direcțiile de specialitate va priva iremediabil interesul public de expertiza unor profesioniști ce nu pot fi înlocuiți cu ușurință. Aceia dintre noi care vor rămâne, vor mai fi, probabil, în scurt timp, mai puțin de 150. Ceea ce, împreună cu recenta anulare a posturilor vacante și imposibilitatea organizării vreunui concurs de recrutare de personal prefigurează un previzibil blocaj instituțional. Cu atât mai mult cu cât ne aflăm în fața a numeroase provocări: gestionarea și prelucrarea unei arhive de peste 28 de km liniari, preluarea de noi fonduri arhivistice și adoptarea de noi metode de investigare și cercetare a acestora, verificarea actorilor participanți la 4 procese electorale în cursul unui singur an (2024), soluționarea unui număr covârșitor de cereri de furnizare de documente pe linia acordării unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice, precum și celor deportate în străinătate ori aflate în prizonierat, o revigorare a activității de acces la propriul dosar, ca urmare a transferului natural al dreptului de acces de la titularii de dosar, decedați pe măsura trecerii timpului, către moștenitorii lor, precum și facilitarea accesului (inclusiv prin consultanță de specialitate) cercetătorilor externi la documentele de arhivă. Și, deloc în cele din urmă, necesara proiectare a viitorului instituțional, plecând de la un prezent plin de provocări pentru infrastructura democratică a statului român. Pentru noi, rolul CNSAS, ca furnizor de cunoaștere, în consolidarea memoriei democratice, va reprezenta cea mai importantă pagină instituțională, pe care ne dorim să o putem construi la standarde ridicate.

În acest sens, ca instituție a memoriei democratice, care deține și prelucrează un patrimoniu arhivistic remarcabil, unic în România, alcătuit atât din documente ale Securității comuniste, cât și ale fostelor organe de informații interbelice, CNSAS s-a implicat în promovarea istoriei critice și democratice. Confruntarea cu trecutul traumatic, în care statul român a fost principalul actor, presupune experiență, discernământ etic și curaj. În actualul context regional, aceste valori și miza în care sunt investite reprezintă componente esențiale ale consolidării rolului României ca actor activ și valoros în cadrul NATO și al UE. Ele reprezintă o dimensiune cu atât mai importantă cu cât războiul de agresiune împotriva Ucrainei ne demonstrează, prin toate fațetele lui, că istoria a devenit o armă în mâinile unei puteri autocratice. Primul instinct în fața agresiunii este protejarea memoriei democratice și cultivarea spiritului critic. Amintim, tocmai în acest sens, faptul că cea mai mare parte a arhivei Holocaustului din România se găsește la CNSAS. Exercițiul cercetării arhivelor totalitare reprezintă, astfel, cel mai eficient instrument democratic pentru a contrabalansa falsificarea memoriilor, deturnarea istoriei în scopuri genocidare și manipularea trecutului. Societatea românească a făcut, deja, pași importanți în acest sens, Istoria comunismului a devenit, recent, disciplină obligatorie a învățământului liceal, alături de Istoria Holocaustului. Represiunea comunistă este indisociabilă de activitatea Securității, la fel cum istoria Holocaustului este strâns legată de acțiunile organelor de informații ale României interbelice. CNSAS a început deja, de ani buni, pregătirea programelor de studii pentru aceste noi transformări, derulând cu succes proiecte în licee și universități.

Instituția noastră a încetat de mult să mai fie un simplu depozitar de arhivă, alegând să fie un furnizor de cunoaștere și expertiză. Nu doar prin publicațiile, conferințele și expozițiile organizate, ci și prin implicarea în spațiul public, în mediile academice și în dezbaterile ultimilor ani. Tot acest efort trebuie înțeles în contextul mai larg al confruntărilor la care este supusă fundația democratică a societății românești. Ascensiunea autoritarismelor, seducția populismului, falsificarea ideologică a trecutului istoric, manipularea memoriilor totalitare în scopuri nedemocratice fac ca întreaga noastră activitate formativă să devină parte a unui efort național de consolidare a rezilienței societale.

CNSAS nu este doar o instituție. Este un angajament al României democratice, un ideal. Lumile libere supraviețuiesc prin idealurile lor. În acest orizont, vrem ca cei 23 de ani de construcție instituțională să nu se piardă. Vrem să nu ne mai plece oamenii. Vrem predictibilitate și echitate salarială. Nu putem asista pasivi la destructurarea instituției, prin demotivare, absența dotărilor necesare îndeplinirii mandatului public încredințat și lipsa de interes a decidenților. Facem, astfel, un apel public pentru ca Istoria și Cunoașterea să nu fie parcate în irelevanță și uitare. Rândurile de față sunt scrise de oameni care au făcut eforturi continue pentru recuperarea arhivelor represive, pentru democratizarea accesului și pentru consolidarea relevanței publice a instituției noastre. Nu putem continua toate acestea fără sprijin. Am ajuns în punctul în care idealurile celor care au gândit înființarea CNSAS și ale noastre riscă să moară. Facem, așadar, un apel, societății și decidenților, pentru o justă ierarhizare, dimensionare și finanțare a CNSAS. Este un apel pentru viitorul nostru democratic.

Singurul nostru viitor.

27.11.2023
Personalul de specialitate al CNSAS

 

---

Inocentarea Răului: Poziția Grupului pentru Dialog Social (GDS) în cazul achitării asasinilor disidentului Gheorghe Ursu

 

27 iulie 2023

Achitarea asasinilor lui Gheorghe Ursu de către justiția română e revoltătoare. Grupul pentru Dialog Social o socotește o barbarie judiciară – o formă de a pedepsi victima și după asasinarea ei de către un regim totalitar. Pentru a înțelege mai bine mizeria morală a unei astfel de decizii juridice, trebuie să ne imaginăm oroarea revoltată pe care ar fi simțit-o o lume întreagă dacă judecătorii de la Nürnberg i-ar fi achitat pe ofițerii naziști.

O astfel de decizie ar fi prăbușit încrederea în justiție. E ceea ce face și decizia în cazul Gheorghe Ursu: compromite încrederea într-o justiție care știe să vadă clar natura unui regim totalitar și să-i pedepsească în mod adecvat represiunea specifică. Achitându-i pe asasinii lui Gheorghe Ursu, justiția română admite că nu e capabilă să recunoască natura unui regim totalitar – și să distribuie în mod corespunzător vinovățiile din interiorul lui.

România în care asasinii lui Gheorghe Ursu au fost achitați e o Românie pentru care totalitarismul nu e un rău absolut – și nici măcar un rău în sine. Iar asta e înfiorător. Fiindcă a inocenta totalitarismul înseamnă a-l resuscita ca formă politică viabilă.

Decizia justiției române de a achita asasinii lui Gheorghe Ursu este, așadar, cea mai radicală formă juridică de reabilitare a totalitarismului comunist de după Revoluție.

 

 

---

 

***

Apel GDS către Prim-Ministrul României, Marcel Ciolacu

 

 

17 iulie 2023

 

Domnule Prim-Ministru Marcel Ciolacu,

 

Am trăit cu toții șocul eșecului absolut al instituțiilor de protecție a vârstnicilor.  O țară întreagă a văzut cum bătrânii lăsați în grija Statului sunt umiliți, intoxicați, subnutriți, nemedicalizați. Compromiși public, doi miniștri din Guvernul dumneavoastră au demisionat în cele din urmă. Dezvăluirile continuă. Zeci de persoane vulnerabile sunt mutate, în faptul nopții, în cearșafuri sau în mușamale, din căminele insalubre, devenite vacă de muls în beneficiul funcționarilor corupți de la toate nivelurile. Au fost date sute de amenzi, doar-doar opinia publică se va liniști. Dar știm cu toții ce urmează. Vor fi penalizați câțiva funcționari, dar sistemul va continua, va umili, va înfometa, va condamna la moarte în continuare pe cei mai vulnerabili.

Cu centrele de plasament pentru copii și tineri, lucrurile nu merg mai bine. Căminele vechi nu au fost încă închise. Direcțiile județene nu au fost în stare să acceseze fondurile europene pentru a construi infrastructura necesară apartamentelor de tip familial de care este nevoie.

Violența instituțională este în continuare la ea acasă în sistemul de protecție a copilului. Medicația neuroleptică este în continuare administrată adolescenților fără justificare, tratamentele prescrise de medici pe durată scurtă sunt permanentizate în mod iresponsabil din comoditate. Educația specială dată copiilor și tinerilor din orfelinate este aproape inexistentă. Pregătirea lor pentru ieșirea din îngrijire este doar pe hârtie. Cohorte de tineri sunt condamnați mai departe eșecului educațional, profesional, social.

Domnule Marcel Ciolacu, e timpul ca acest angrenaj al corupției și nepăsării să înceteze! A sosit timpul unei reforme profunde a serviciilor sociale din România. Experiența celor 33 de ani care ne despart de masacrul copiilor, atestat la Cighid și în multe alte orfelinate din țară, ne arată că, în ciuda declarațiilor sforăitoare, serviciile sociale produc groază în continuare. A sosit timpul, domnule Ciolacu, să vă asumați schimbarea sistemului din rădăcină. Trebuie invitați experți străini, arhitectura întregului sistem trebuie modificată, criteriile de validare profesională total schimbate. Nu e vorba de subfinanțare. Sistemul protecției sociale din România înghite destui bani. E vorba de corupție, de subumanitate, de violență instituțională, de management defectuos, de lipsa unor elementare principii privind îngrijirea copiilor, tinerilor și vârstnicilor.

Schimbând un ministru, un președinte de Autoritate, un director general nu rezolvați nimic (deși acest lucru este necesar). Trebuie schimbat tot sistemul, trebuie aduși responsabilii să recunoască falimentul absolut, trebuie cerută opinia unor experți străini care nu au nimic de împărțit cu cangrena ce s-a răspândit în instituțiile de protecție. Cancerul este generalizat, domnule Marcel Ciolacu! La televizor vedem cum cad pradă metastazelor lui zeci și sute de oameni în continuare.

Aveți șansa de a fi acum în poziția de a opri această roată nemiloasă a lipsei de umanitate. Resursele PSD nu sunt suficiente. Resursele sistemului de protecție nici atât. Este nevoie să apelați la oameni integri. Este nevoie să vă asumați schimbarea!

Există încă anticorpi care luptă împotriva bolii generalizate. Jurnaliștii români care s-au luptat pentru a aduce în atenția publică ororile de la Voluntari, procurorii de la DIICOT care s-au autosesizat și au început să le ancheteze – astfel de conștiințe integre pot încă să reducă dimensiunile dezastrului, să limiteze răul care amenință să intre în metastază. Pentru a fi credibil atunci când pretindeți că vă interesează reconstrucția sistemului acestuia de protecție umanitară, vă cerem:

1) să asigurați accesul liber al presei în toate centrele de acest fel;

2) să cereți explicit acestor centre să asigure transparență totală în relația cu autoritățile statului care le investighează și monitorizează activitatea;

3) să solicitați constituirea unor comisii de evaluare care să conțină deopotrivă experți români și străini din organisme de maximă credibilitate.

 

Grupul pentru Dialog Social

 

 

---

 

 

Premiul GDS pe anul 2022 – Radu Hossu

Laudatio

 

5

Așa cum se știe, Grupul pentru Dialog Social s-a constituit în 31 decembrie 1989, imediat după o revoluție sângeroasă – iar unul dintre obiectivele noastre fundamentale este, după cum se spune în declarația de constituire a GDS din acele zile deopotrivă întunecate și pline de speranță, acela de a apăra libertățile și drepturile omului.

Radu Hossu, pe care-l omagiem prin premiul GDS pentru anul 2022, exact asta a făcut încă din primele zile ale războiului sângeros declanșat de Rusia în Ucraina: a ales să se poziționeze de partea ucrainenilor agresați – pentru a-i ajuta să-și apere libertățile. Și, în sensul cel mai esențial, libertatea.

Și a făcut-o cu tot ce i-a stat la îndemână: cu inima, adunând ajutoare pentru ucrainenii în suferință și transportându-le acolo unde era nevoie mai mare de ele; cu mintea, colectând zilnic informații verificate și relevante din zonele cele mai acute ale războiului și distribuindu-le astfel încât ele să ajungă și în mințile noastre; cu corpul, mergând în cele din urmă el însuși în primele linii ale frontului, pentru a ajuta cât mai eficient lupta pentru libertate.

Libertatea, o știm de la Steinhardt, înseamnă curajul fizic în faza morții. Radu Hossu s-a comportat, începând cu 24 februarie 2022, ca unul dintre cei mai liberi oameni din România – sprijinind, cu tot ce i-a stat la îndemână, și mai ales cu propriul corp și propria inimă, lupta unui alt popor pentru libertate.

Și poate că lecția cea mai importantă pe care curajul extraordinar al lui Radu Hossu ne-o aduce este exact aceasta: cei care luptă pentru libertate sunt, de fapt, un singur popor. Cei care au curajul fizic în fața morții, cei care strigă, în atâtea limbi ale lumii, variante ale frazei “vom muri și vom fi liberi”, care a răsunat și în română pe străzile României în 1989 – toți aceștia sunt, pe deasupra limbilor și dincolo de ele, un singur popor.

Radu Hossu este, pentru GDS, unul dintre cetățenii exemplari ai acestui popor al libertății, prin tot ce a făcut după 24 februarie 2022. Merită nu doar admirația noastră – ci și recunoștința pentru că ne-a reamintit ce înseamnă să crezi, cu toată inima și cu tot corpul tău, în libertate.

Câtă vreme există oameni atât de îndrăgostiți de libertate precum el, barbaria totalitară nu va avea niciodată ultimul cuvânt.

 

 

---

 

 

 

Mihai Șora – prezența

 

Există cărturari care, dincolo de biografiile și bibliografiile lor concrete ce pot fi măsurate cu diferite etaloane, sunt – pentru lumea lor, fie ea mai largă sau mai restrînsă – și prezențe. Prin simplul fapt că îi știi plasați undeva, fie și în fundalul scenei publice și culturale, te simți încurajat, ori mustrat, oricum cercetat cu atenție și discernămînt. „Exist – pare a spune prezența – ai grijă ce faci și cum te porți, fiindcă, orice ar fi, sunt aici și te văd.” O asemenea prezență deopotrivă de fundal și de cursă lungă și aproape indispensabilă pentru societatea românească, a fost, pînă ieri, filozoful Mihai Șora. Desigur, sunt de notat realizările efective, valoroase ale scriitorului și filozofului – începînd cu eseul publicat în anii de după război, la Gallimard (Despre dialogul interior), alte destule cărți și articole, activitatea de conducere la  colecția atît de valoroasă pe atunci, „Biblioteca pentru toți”, revenirea lui în prim-planul vieții politico-sociale, odată cu numirea sa ca ministru al educației în primul guvern de după Revoluție, membru fondator și de frunte al Grupului pentru Dialog Social etc.– sunt de notat admirativ, deci, atît opera propriu-zisă, cît și activitatea instituțională; despre ele s-a vorbit și se va vorbi în altă parte.

 

  Acum vreau să spun numai că mi se pare că de-a lungul a multe decenii Mihai Șora a fost și altceva decît „o listă lungă de realizări”: el a fost cu precădere o prezență, directă nu odată, prin participarea lui atît de impresionantă la marile și mai puțin marile proteste civice din ultimii douăzeci și cinci de ani: el este cel care a transformat sintagma „la girafă” într-un simbol al rezistenței societății românești la opresiune, iar pălăria sa mare, neagră a devenit o emblemă a civismului rennăscut în lupta pentru o justiție independentă și împotriva autoritarismului pregătit de regimul Dragnea. Dar Mihai Șora a însemnat întotdeauna și o prezență indirectă de mare preț: îl știam alături, deși nu-l vedeam neapărat și întotdeauna, șezînd în rîndul întîi. El ne vedea însă, ne auzea, ne măsura, ne judeca discret, cumpătat, dar just: exercita necontenit o influență însuflețitoare, înțeleaptă, bonomă și totuși critică, dar și capabilă să-i enerveze pe detractorii de profesie;  altora, însă, foarte numeroși, le reda curajul și optimismul pe care lumea noastră, adesea atît de urîtă, le veștejește; le reda mai ales dorința de libertate…

De-acum, Mihai Șora va absenta aici. Dar îmi place să cred că, dacă există un dincolo, de curînd a pătruns acolo cineva care aduce un spor de înțelepciune printre spiritele nesăbuite și un imbold de revoltă printre spiritele complezente și conformiste – și, judecînd după felul cum lumea e guvernată de la „etajul superior”, cred că sunt destule de ambele specii. A adus și un dram de umor discret, căci gravitatea nu înseamnă și încruntare. (O fi existînd și „sus” un echivalent al pălăriei mari, negre? Sper.) Sigur, sunt și dincolo niscaiva spirite denigratoare, care s-au pus pe cîrtit cu această ocazie, dar nu-i pot înlătura nici acolo înrîurirea benefică, însuflețitoare, înțeleaptă. N-au încotro, musai să-i suporte de-acum prezența: știu ele bine că a devenit indispensabilă Prezenței…

 

Andrei Cornea

 

https://revista22.ro/opinii/andrei-cornea/mihai-sora-prezenta

---

 

 

Grupul pentru Dialog Social și Revista 22

organizează, vineri, 3 martie 2023, ora 17:00,

5

ceremonia de decernare a Premiului GDS pe anul 2022 lui

 

Radu Hossu

 

Cu această ocazie va avea loc o dezbatere cu tema:

Agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei:

Noua realitate geopolitică a Europei și a lumii

și răspunsul României și societății civile românești

 

Participă:

Radu Hossu, Armand Goșu, Teodor Baconschi, Flavia Boghiu,

Sorin Ioniță, Cristian Preda și Vlad Zografi

 

Moderator: Andrei Cornea

6

---

7

COMUNICAT GDS –

PROTEST ÎMPOTRIVA MODIFICĂRII CODULUI PENAL

8

11 februarie 2023

În atenția domnului președinte al României, Klaus Iohannis

Domnule Președinte,

Revoltați de proiectul de modificare a Codului Penal anunțat la data de 7 februarie în numele Guvernului României de primul ministru Nicolae Ciucă și ministrul de Interne Lucian Bode, ne adresăm dvs. cu cererea de a vă utiliza prerogativa constituțională de a veghea asupra Constituției și de a media între stat și societate. Vă cerem anume să vă implicați pentru a împiedica modificarea art. 371 a Codului Penal privitor la tulburarea liniștii și ordinii publice.

Proiectul anunțat de Guvern reia o inițiativă mai veche a epocii Dragnea, prin care se încerca descurajarea oricărui protest al cetățenilor împotriva unor acte abuzive ale guvernării. După cum vă amintiți, Domnule Președinte, în fața tentativei de compromitere definitivă a arhitecturii justiției din România, chiar dvs. ați protestat în stradă, alăturându-vă sutelor de mii de manifestanți care au strigat lozinci și au protestat împotriva unei guvernări iresponsabile, ale căror acte scoteau practic România din Uniunea Europeană și din comunitatea internațională a statelor de drept.

În ipoteza în care protestele din 2017 și 2018 ar fi fost înfrânte de forțele represive aflate la comanda instituțiilor de forță ale statului, numeroși manifestanți ar fi fost cu siguranță acuzați de „atingeri grave aduse demnităţii persoanelor” și ar fi fost condamnați în numele art. 371 din Codul Penal.

Astăzi, asistăm la o încercare de înăsprire a acestui articol, care elimină din lege posibilitatea ca aceste acte să fie pedepsite prin amendă, ridică pedeapsa cu închisoarea de la cea prevăzută în forma actuală „de la 3 luni la 2 ani” la „de la 1 an la 5 ani”, ba, mai mult, introduce circumstanțe agravante dacă fapta este „săvârșită de către două sau mai multe persoane împreună”, pedepsind-o cu închisoare „de la 2 la 7 ani”. Trecând peste caracterul abuziv al formulării circumstanței agravante (se știe că adesea un protest antiguvernamental adună mai mult decât o singură persoană!), proiectul de lege incriminează de fapt orice formă de protest public, pe seama căruia ar putea fi oricând reținute acuzații vagi de tipul „atingeri grave aduse demnităţii persoanelor”, pretext sub care protestatari bine intenționați ar putea fi judecați și condamnați la ani grei de temniță.

Domnule Președinte, vă amintim că România este un stat democratic în care libertatea de exprimare și libertatea întrunirilor sunt garantate de Constituție. Vă amintim de asemenea că demnitatea cetățenilor României, oricare ar fi ei, nu este mai prejos de demnitatea persoanelor care își exercită atribuții de serviciu și, prin urmare, a legifera în beneficiul unora și în detrimentul celorlalți reprezintă o gravă atingere adusă principiilor statului de drept.

Grupul pentru Dialog Social

8

---

Premiul GDS pe anul 2022:

Radu Hossu

8

8

Pentru merite deosebit în ajutorarea populației civile din Ucraina

---

 

556

Scrisoare deschisă adresată domnului Sorin Câmpeanu, ministrul educației

8

24.08.2022

Domnule Ministru,

 

Suntem conștienți de necesitatea unor intervenții în sistemul național de învățământ preuniversitar, înțelepte, fundamentate, adaptate cerințelor prezentului și realității specifice. Ca atare, apreciem preocuparea manifestată de a îmbunătăți, organizațional și funcțional, cadrul de desfășurare a educației.

În același timp, ne exprimăm, dintru început, rezerva față de abordarea eclectică ilustrată cu prisosință de fundamentările și de prevederile proiectelor de lege. Considerăm că împrumutul de idei este benefic atât timp cât acestea sunt cuplate realităților societății românești. Aceste realități trebuie cunoscute în amănunt, în așa fel încât să poată determina valabilitatea și aplicabilitatea lor, respectiv validarea rezultatelor așteptate.

În acest context, surprindem modificări substanțiale aduse examenelor naționale (evaluarea națională și bacalaureat) și ne exprimăm îngrijorarea față de caracterul actualizat al evaluării, de natură să ignore problemele primordiale ale învățământului în favoarea unora periferice, mai degrabă simptomatice. Apreciem că modalitatea propusă (testare standardizată în format digital) reprezintă factor de vulnerabilitate la adresa interesului, aptitudinilor elevilor și chiar la adresa dimensiunii morale a personalității acestora. Totodată, amplifică riscul ca mii de elevi să nu își atingă potențialul pe parcursul anilor de studiu și determină ratarea viitorului profesional. Acest tip de evaluare are potențialul de a orienta elevii spre memorizare, ceea ce va afecta inteligența, va eroda caracterul și voința elevilor, va împiedica însușirea cunoștințelor astfel încât să li se dezvolte capacitatea de a le aplica, va descuraja descoperirea și exersarea funcțiilor gândirii, libertatea de gândire și de acțiune, creativitatea și spontaneitatea.

Considerăm că examenul la limba și literatura română, standardizat în format digital, nu va permite verificarea cunoștințelor elevilor. Susținem o educație care acordă atenție valorilor culturale specifice poporului român, după cum se statuează în principiile care guvernează sistemul educațional (“principiul asumării, promovării și păstrării identității naționale și a valorilor culturale ale poporului român”), de aceea semnalăm că este necesar ca limba și literatura român să beneficieze de un număr suficient de ore în planul-cadru și de o evaluare adecvată.

Proiectul de lege acordă o mare atenție filierei profesionale. Totuși, considerăm că este necesară demarcația netă între cele trei filiere (teoretică, vocațională, profesională) și, așa cum sunt prevăzute diferențe structurale și organizaționale (curriculum, programă, plan-cadru etc), trebuie să existe și diferențe de evaluare. Altfel, existența însăși a specializării în timpul studiilor liceale va apărea ca inutilă. Totodată, ar apărea consecințe negative greu de estimat, odată ce am nivela în jos standardele de calitate. România de mâine își pune în pericol numeroase domenii-cheie într-o societate, deoarece ar deveni incapabilă să le pregătească specialiștii.

Vă aducem la cunoștință, punctual, care sunt principalele (deși nu singurele) articole din proiectul de lege susceptibile a avea un serios impact negativ:

• Articolul 71. Propunem în schimb o evaluare cu itemi variați, astfel încât cunoștințele să poată fi verificate. Respingem evaluarea standardizată în format digital, deoarece ea încalcă înseși principiile enunțate în proiectul de lege (art.3): principiul calității, relevanței și eficienței.

• Articolul 75, alin. 5. Propunem eliminarea integrală a acestui articol și păstrarea actualei modalități de evaluare la bacalaureat.

• Articolul 70, alin. 3, litera f. Respingem această prevedere, care încalcă principiile din art.3: principiul nediscriminării și al calității. Sunt discriminați elevii care vor să performeze la aceste materii, ca și profesorii ce predau disciplinele respective: deși au același statut profesional ca și ceilalți, nu au dreptul de a acorda note, ci doar calificative. Se reglementează practic diferențe între disciplinele școlare care devin de rang prim și altele de rang secund.

• Articolul 74 – admiterea la licee și colegii naționale. Propunem eliminarea articolelor care stipulează organizarea de admitere separată la colegiile naționale. Este necesar să existe o modalitate unică de admitere în ciclul liceal, care să asigure echitatea și nediscriminarea.

• Articolul 62, alin. 6, 7. Proiectul de lege introduce educația pentru viață ca disciplină obligatorie, împărțită în module, pe întreaga perioadă de școlarizare. Observăm că unor module foarte utile li se adaugă altele cu caracter politico-ideologic și este lăsată posibilitatea introducerii altora, prin ordin al ministrului educației. Considerăm că școala trebuie să rămână un spațiu al cunoașterii și al însușirii valorilor morale, departe de arena disputelor politico-ideologice.

• Articolele 213-216. Propunem eliminarea integrală a articolelor, deoarece ele prevăd trecerea palatelor copiilor, cluburilor copiilor și cluburilor sportive școlare, din subordinea Ministerului Educației în cea a consiliilor locale. Articolul 215 stipulează că autoritățile locale nu au voie să schimbe destinația clădirilor și terenurilor, “pentru o perioadă de minimum 10 ani de la momentul transferului și a schimbării regimului juridic al domeniului public”. Astfel se încurajează manifest desființarea lor. Mai observăm (art 215, alin.9) și că profesorilor din aceste unități li se acordă un răstimp de zece ani pentru a se transfera în învățământul de masă.

• Articolul 27, alin.5. Acest aliniat contravine principiului descentralizării și al echității. Dacă unităților de învățământ din filiera teoretică și vocațională li se permite școlarizarea pe două filiere în aceeași unitate (alin.6, 7), în schimb liceele profesionale nu ar mai avea dreptul să acrediteze și clase de vocațional sau teoretic, deși cererea pentru ele există.

De asemenea, domnule Ministru, vă supunem atenției câteva întrebări:

1. Schimbările propuse se fundamentează pe un studiu de impact, care a cercetat efectele pozitive și eventuale efecte negative ale noii legi?

2. Ce anume a împiedicat corelarea dintre valorile, reperele și principiile declarate pentru ghidarea reformelor propuse și proiectele de lege în sine?

3. Având în vedere modalitatea de evaluare la examenele naționale, coroborată cu alte demersuri, precum eliminarea tezelor sau împărțirea anului școlar în module, cum putem avea certitudinea că cei ce au lucrat la această inițiativă de reformă au înțeles sensul și finalitățile educației?

4. Care va fi motivația de a învăța a elevilor, în condițiile intenției de uniformizare a testelor, independent de filieră și profil? Cum va contracara legea riscul slăbirii motivației, a voinței, ca și pe acela al menținerii elevilor sub capacitatea lor naturală de dezvoltare?

5. Profilul real va beneficia de întrebări de matematică accesibile și profilului uman, ca și filierei profesionale? De ce mai există, spre exemplu, specialitatea matematică-informatică, dacă examenele la specialitate nu mai sunt obligatorii?

6. Dacă rezultatul la proba facultativă de matematică-informatică, pentru profilul real, se va concretiza într-un certificat, de ce ar alege un elev această probă? Cu ce îl ajută un asemenea certificat, în condițiile în care este de așteptat ca marile universități să își organizeze propriul examen, bacalaureatul pierzându-și credibilitatea?

7. Care mai este valoarea studiului din cei patru ani de liceu, dacă întrebările din trunchiul comun (română, matematică, științe, istorie, geografie, științe socio-umane) trebuie să fie accesibile tuturor filierelor și profilelor, într-o probă comună de bacalaureat?

8. Vor exista platforme online și cărți cu teste grilă similare celor destinate obținerii permisului de conducere?

9. Cât de jos se va coborî nivelul cunoștințelor pentru ca un examen cu probe comune, nediferențiate în funcție de filieră, să poată fi susținut și de elevii de liceu teoretic, dar și de cei de școală profesională?

10. Problema slabei promovări în rândul elevilor de profesională ar putea fi abordată prin prevederi de tipul obținerii unui certificat/atestat, în loc să nivelăm în jos standardele de calitate?

11. Proiectul de lege are numeroase prevederi pentru elevii de profesională, ca și pentru ”elevii capabili de excelență”. Cum putem evita polarizarea învățământului românesc, având grijă de dezvoltarea plenară a tuturor elevilor, respectându-le individualitatea și oferindu-le tuturor un cadru stimulativ și performant?

12. Care este legătura preconizată dintre bacalaureat și învățământul superior?

Domnule Ministru, înțelegând seriozitatea și importanța unui asemenea demers, educația fiind o direcție prioritară a administrației prezidențiale, vă rugăm să vegheați la asigurarea calității lui, inclusiv prin reanalizarea sa, ca și prin prelungirea perioadei de dezbatere și restructurare, până când se vor epuiza implicarea și consultarea entităților din zona de expertiză, în măsură să se exprime cu privire la proiectele propuse, atât pentru învățământul superior, cât și pentru cel preuniversitar.

 

De asemenea, considerăm necesară implicarea și consultarea reală a intelectualilor României, a corpului profesoral și a părinților, adică a celor direct interesați, în formularea propunerilor de legi ale educației, destinate reformării sistemului educațional de amploarea intenționată, care sunt în măsură să îmbogățească patrimoniul educației românești.

Lista rămâne deschisă la: scrisoare.preuniversitar@gmail.com

Semnatari:

Brândușa Armanca – jurnalist

Adriana Babeți – scriitor

Magda Cârneci – istoric al artei

Andrei Cornea – filosof

Rodica Culcer – jurnalist

Daniel Cristea-Enache – critic literar, conf.univ.dr., Universitatea din Bucuresti

Petre Guran – cercetător, Institutul de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române

GRUPUL PENTRU DIALOG SOCIAL

Emil Ionescu – profesor universitar doctor, Universitatea din București

Gabriel Liiceanu – filosof

Nicolae Manolescu – critic literar

Mihai Maci – lector univ. dr, Universitatea din Oradea

Mircea Miclea – prof.univ.dr., Universitatea “Babeș Bolyai”, Cluj

Antonio Momoc – decan, Facultatea de Jurnalism si Stiintele Comunicării, UB

Andrei Oișteanu – cercetator, istoric al mentalitatilor, scriitor

Horea Paștină – pictor

Mircea Platon – istoric, eseist

Cristian Preda – decan FSP, Universitatea din București

Alex Ștefănescu – critic literar

Radu Vancu – scriitor, conf. univ. dr. Universitatea “Lucian Blaga”, Sibiu

Lazăr Vlăsceanu – sociolog

Varujan Vosganian – scriitor

Luigi Bambulea – cercetător științific, Muzeul Național al Literaturii Române, București

Aliona Barbălat

Ramona Bică – medic cardiolog

Sanda Alina Bălan – lector univ.dr., Universitatea din Pitești

Ionuț Butoi – lector univ. dr, Universitatea din Bucuresti

Lucia Cifor – prof.univ.dr., Universitatea “Al.Ioan Cuza”, Iași

Alexandrina Cernov – acad., scriitor – Cernăuți

Antonia Ciolac: CS dr. Institutul de Lingvistică al Academiei Române “Iorgu Iordan – Al. Rosetti”  Christian Crăciun – critic literar

Cristina Cojocaru

Alex Costache – asistent univ.dr, ASE, București

Cristina Chirvasie – regizor de teatru, scriitor

Ioan Dănilă – conf.univ.dr., Universitatea “Vasile Alecsandri”, Bacău

Eugenia Driscu- profesor, realizator radio, tv – Iași

George Enache – profesor universitar doctor

Oana Enăchescu – realizator radio

Mihai Tudor Gavrilă – medic ortoped

Stefan Găitănaru – prof. univ. dr,  Universitatea din Pitesti

Gheorghiță Geană – prof. univ. dr., filosof

Adrian Alui Gheorghe -prof.dr., scriitor

Ionut Gobej – medic neurochirurg

Ioana Gobej – medic oftalmolog

Tudor Guzun – jurnalist, redactor

Georgiana Heemeryck – medic primar orl

Veronica Iani – scriitoare

Grațiana Lăzărescu – scriitoare

Doina Modola – prof. univ. dr., critic de teatru, teatrolog

Elena Murariu – pictor restaurator, iconograf

Emanuela Andreea Ovadiuc

Cristina Paladian- conf.univ.dr., Cernăuți

Ion Pop – prof.univ.dr., critic literar

Vasile Rauț

Constantin Ritivoiu – pictor

Dr. Amalia Ritivoiu – medic primar endocrinologie

Adrian G Romila – prof.dr., scriitor

Camelia Romila

Simona Sora – scriitoare

Teodora Stanciu – profesor, realizator emisiuni radio, tv

Mihai Șleahtițchi – profesor universitar doctor

Maria Șleahtițchi – profesor universitar doctor

Maria Toacă Andrieș – jurnalist

Cristina Vasiliu – jurnalist, redactor

Ciprian Voicila – sociolog

Delia Voicu – cercetător, Institutul Diplomatic Român

Felicia Vrânceanu – conf.dr., Universitatea Ștefan cel Mare, Suceava

Elena Vântu Tărâțeanu- director muzeu “Mihai Eminescu”, Cernăuți

Tudor Zbârnea – pictor

Cadre didactice din învățământul preuniversitar:

Elena Angelica Androni (sc. Stefan cel Mare, Focsani)

Irina Anghelescu (C.N. Sfântul Sava, București)

Rucsandra Bălășoiu (C.N. Mihai Viteazul, București)

Adriana Călin (șc. “D. Zamfirescu”, Focsani)

Cristina Cergan (șc. Ion Minulescu, Pitesti)

Gabriela Corobana (C.N. Mihai Viteazul, București)

Lucian Costache (profesor, scriitor)

Florin Eufrosie-Mirica (C.Ec. Mihail Kogălniceanu, Focșani)

Iudita Dodu Ieremia

Eleonora Fojica (C.N. Mihai Viteazul, București)

Adrian Gobej (C.N. Vlaicu Vodă, Curtea de Argeș)

Silviu Graure (C. Ec. Maria Teiuleanu, Pitești)

Marin Ionescu (profesor, Pitești)

Simona Liutiev (C.tehn. Dacia, Pitești)

Raluca Mihaela Marinescu (C. Ec. Maria Teiuleanu, Pitești)

Maria Miron (C.N. Mihai Viteazul, București)

Carmen Adriana Moraru

Andreea Gabriela Năstase

Constantin Nicolau (C.N. Vlaicu Voda, Curtea de Arges)

Manuela Oncescu (C.N. Dinicu Golescu, Câmpulung)

Maria Panaitopol (profesor, matematician)

Oana Petre (C.N. Mihai Viteazul)

Melania Popa (C. tehn. Grigore Cerchez)

Raluca Prelipceanu

Florina Ioana Revnic (Liceul pedagogic Anastasia Popescu)

Vlad Nicolae Robu

Maria Robescu

Răzvan Săcrieru (Liceul de Artă Gh. Tattarescu, Focșani)

Grațiela Soare (Scoala Stefan cel Mare, Focsani)

Monica Serbanescu (liceul pedagogic Anastasia Popescu, Bucuresti)

Mugurel Stefan (C.N. Mihai Viteazul, București),

Loredana Taga (C.N. I.L.Caragiale, Ploiești)

Daniel Văcaru (C.Ec. Maria Teiuleanu, Pitești)

Simona Valinda Zepisi (C.N. Ienăchiță Văcărescu, Târgoviste)

https://www.g4media.ro/breaking-scrisoare-deschisa-semnata-de-100-de-intelectuali-printre-care-gabriel-liiceanu-mircea-miclea-lazar-vlasceanu-andrei-cornea-nicolae-manolescu-radu-vancu-care-ii-cer-ministrului-educati.html

 

---

Moare ICR !

Apel GDS către societatea civilă

27 martie 2022

Institutul Cultural Român (ICR) este instituția care trebuie să reprezinte cu demnitate cultura română în lume. Prin cele 18 filiale ale sale deschise în marile capitale, ICR trebuie să asigure interfața pro activă între creatorii culturali români și mediile artistice din celelalte țări. ICR-urile din străinătate sunt locurile abilitate pentru schimburile culturale dintre profesioniștii români și piața globală de artă. În concurența dintre culturi și în promovarea intereselor culturale românești e nevoie de oameni bine formați, cu abilități specifice domeniului cultural.

Numirile de directori de ICR-uri pe bază politică și nu culturală, care se anunță în ultima vreme, sunt o catastrofă: ele vor duce progresiv la discreditarea și finalmente la moartea acestei instituții care prezenta la un moment dat un exemplu de instituție cu adevărat funcțională în România, la standarde europene.

Este absolut necesar ca cei ce vor conduce aceste ICR-uri să fie aleși dintre propunerile venind de la uniunile de creație, universitățile cu profil cultural, ONG-urile de specialitate, Academia Română etc. Este imperativ necesar ca aceștia să îndeplinească câteva criterii minimale: cunoașterea limbii țării gazdă; cunoașterea culturii românești și a culturii țării gazdă;
abilități de management cultural. Cerem de aceea amânarea deciziilor de numire ale candidaților actuali și repornirea întregului procedeu după criteriile menționate mai sus.

Întrucât instituțiile care supervizează activitatea ICR sunt mult prea politizate și supuse grupurilor de interese partinice, chemăm societatea civilă să se mobilizeze pentru a cere o reprezentare corectă și demnă a culturii române în străinătate prin persoane competente și specializate. Cultura este cartea noastră de vizită cea mai convingătoare.

https://revista22.ro/actualitate-interna/moare-icr-apel-gds-catre-societatea-civila

---

 

COMUNICAT DE PRESĂ

Grupul pentru Dialog Social

Condamnă ferm instigarea AUR împotriva jurnaliștilor

Pagina oficială a Alianței pentru Unirea Românilor a devenit spațiul unui joc extrem de periculos: susținătorilor AUR li s-a cerut să numească „cele mai toxice și false organe de presă”. Demersul a conturat o lungă “listă neagră” de publicații, televiziuni, radiouri incriminate, fără criterii sau argumente, ca fiind mincinoase, josnice sau chiar „criminale”.

Argumentul că „și alții” ar fi întocmit „liste negre” nu poate fi acceptat. Conduita liderilor AUR, urmată cu entuziasm de membri și simpatizanți, contribuie la divizarea societății, la agresiune, la stigmatizare și încalcă prevederi constituționale și legi în vigoare.

Grupul pentru Dialog Social condamnă orice formă de intimidare a jurnaliștilor prin incitarea publicului la un fals exercițiu de evaluare. Instigarea la ură și dispreț față de o profesie esențială în democrație este cu atât mai condamnabilă cu cât vine din partea unui partid parlamentar.

GDS condamnă ferm conduita partidului AUR și a liderilor săi, implicați în acţiuni extremiste, antisemite și xenofobe.

Bucureşti, 28 ianuarie 2022

Grupul pentru Dialog Social

---

 

Grupul pentru Dialog Social a decis să premieze următoarele personalități pentru anul 2021:

 

Judecătorului Cristi Danileț i se acordă Premiul GDS.

 

Lui Voicu Rădescu i se acordă

Premiul „In memoriam”.

 27 ianuarie 2022

Considerentele care au stat la baza premierii sunt următoarele:

                                                    I

Cel puțin de la marile proteste civice din 2017 pentru statul de drept și pentru independența justiției în România, judecătorul Cristi Danileț a devenit o voce esențială a spațiului nostru public. Respectându-și întotdeauna statutul de judecător care, prin fișa postului, trebuie să se țină departe de implicarea politică, domnul Danileț și-a formulat fiecare intervenție astfel încât să fie limpede că el militează în favoarea statului de drept și pentru independența magistraților. A cerut, altfel spus, ca magistrații să fie liberi de presiune politică – și s-a comportat el însuși ca un judecător liber.

Ceea ce, în acele vremuri în care miza era anihilarea statului de drept în România, a contat enorm și decisiv în spațiul public. Am văzut cu toții cum arată un judecător liber – care a devenit sinonim cu însăși cauza care ne scotea pe toți în stradă. Aceasta, și nu alta, e explicația popularității imediate a judecătorului Danileț: grație lui, toți cei din stradă am știut că există judecători care țin să rămână liberi. Asta era esențial pentru cei care voiam ca România să rămână un stat de drept, așadar un stat cu un destin european. România putea rămâne europeană câtă vreme avea magistrați precum Cristi Danileț. Astăzi, judecătorul Danileț continuă să nu fie pe placul unui establishment politico-juridic. Recent Consiliul Suprem al Magistraturii l-a suspendat din funcție pe motive extrem de discutabile, de viață personală.

Apoi, judecătorul Cristi Danileț a mai făcut un serviciu public esențial pentru aceeași Românie europeană: a inițiat discuția despre necesitatea educației juridice în școli. A mers personal în zeci de școli, a discutat cu mii de eleve și de elevi, i-a făcut să înțeleagă ce este educația juridică – și, în egală măsură, a înțeles cum trebuie ea predată pentru a le fi inteligibilă. Rezultatul concret al acestui turneu a fost un manual de educație juridică, distribuit gratuit, însoțit de videolecții de educație juridică puse la dispoziția elevilor. Grație eforturilor judecătorului Danileț, educația juridică a devenit disciplină opțională; în 2021, 6.900 de elevi se înscriseseră la această disciplină. Tot grație judecătorului Danileț și eforturilor asociației fondate de el, VeDem Just, în octombrie 2021 Parlamentul a votat legea prin care educația juridică a devenit disciplină obligatorie în învățământul preuniversitar.

Pentru toate aceste merite esențiale în configurarea democratică a spațiului nostru public, Grupul pentru Dialog Social a decis acordarea Premiului GDS pe anul 2021 judecătorului Cristi Danileț.

 

II

Grupul pentru Dialog Social a hotarât să acorde post-mortem Premiul GDS ‒ In memoriam, regretatului Voicu Rădescu, cel care a transformat adresa Calea Victoriei 120 într-un loc din care iradiază cultură alternativă, independentă. A făcut-o cu inima deschisă și cu deosebită pricepere timp de aproape trei decenii (1994-2021) prin “Teatrul de Luni”, prin “Green Hours Jazz Café” şi prin alte proiecte culturale similare, devenite mărci înregistrate.

 

---

Premiul GDS pe anul 2021:

Cristi Danileț

Premiul GDS pe anul 2021 este acordat lui Cristi Danileț

***

Premiul GDS In Memoriam pe anul 2021:

Voicu Rădescu

---

 

Protest GDS.

Eliminarea din magistratură a judecătorului Cristi Danilet este un linșaj

8

14 decembrie 2021

8

Grupul pentru Dialog Social este indignat, ca toată societatea civilă, de excluderea din magistratură a judecătorului Cristi Danileț de către Secția de Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii. Justificarea CSM pentru acest gest de o duritate extremă este aceea că judecătorul Danileț ar fi adus prejudicii de imagine justiției din România prin două înregistrări din viața lui domestică, lipsite de orice conținut politic sau ofensator.

 

Dimpotrivă, prin tot ceea ce a făcut, judecătorul Danileț a construit o imagine pozitivă justiției din România. A impus educația juridică drept disciplină școlară în România. A editat manuale de educație juridică, a participat în școli la nenumărate acțiuni de educare juridică a elevilor. A militat constant pentru o justiție curată și eliberată de ingerințele politicului. Atâta câtă e, încrederea în justiția din România se datorează în mare măsură activității civice a judecătorului Danileț. Care, prin tot ce a făcut, s-a dovedit unul dintre aliații cei mai eficienți ai unei justiții curate în România.

 

Eliminarea lui din magistratură este, fără îndoială, un linșaj – venit dinspre structurile cele mai toxice din interiorul sistemului public de justiție din România. A tăcea în fața unui asemenea linșaj ar însemna abandonarea acelei Românii europene pe care o dorim cu toții. Dacă acceptăm acest linșaj, atunci România e cu adevărat un stat eșuat.

 

GDS este alături de judecătorul Cristi Danileț – și de toți magistrații români care cred încă într-o justiție curată. România nu poate fi un stat european dacă nu e și un stat de drept. Cerem politicienilor români să corijeze, prin toate mijloacele pe care le au la îndemână, această derivă anti-justiție care reîncepe să se manifeste în România. Și să își arate în modul cel mai concret atașamentul pentru o justiție liberă și curată. E inadmisibil să ai drept șef al Comisiei Juridice din Camera Deputaților o persoană care și-a exprimat constant aversiunea față de DNA și adeziunea la cruciada anti-justiție a regimului Dragnea – dar să excluzi din magistratură pe cineva care, prin tot ce a făcut, a militat pentru o justiție liberă în România.

 

A fi alături de Cristi Danileț înseamnă acum a fi alături de statul de drept. Fără de care România europeană nu poate exista.

Semnați protestul aici:

https://revista22.ro/actualitate-interna/protest-gds-eliminarea-din-magistratura-a-judecatorului-cristi-danilet-este-un-linsaj

8

---

8

NU ABANDONĂM ROMÂNIA

24 noiembrie 2021

Suntem tot aici. V-am văzut, cu stupefacție și dezgust, cum nimic nu v-a putut opri să puneți în practică cea mai nerușinată trădare a votului popular de după 1990: nici sutele de morți zilnice (fiindcă, pentru a vă numi guvernul vostru, nu ați ezitat să-i abandonați pe cei mai vulnerabili medical dintre noi), nici explozia îngrozitoare a prețurilor (fiindcă nu ați ezitat să-i abandonați pe cei mai vulnerabili economic dintre noi), nici gândul că nerușinarea cu care călcați în picioare votul pe care l-ați cerut aduce la disperare o Românie întreagă – încât, așa cum arată un sondaj recent, sute de mii de tineri vor, din nou, să-și ia lumea în cap din pricina voastră. Ca după mineriade.

Exact asta ați făcut, în traumatizantele ultime luni: o mineriadă politică. Ca și atunci, ați adus la putere un guvern care e, de fapt, o restaurație. Ca și atunci, ați zdrobit ceea ce se construise în săptămâni și luni (și ani, de data asta) de proteste curate care cereau un destin european pentru România. Ca și atunci, sunteți pe cale să distrugeți exact combustibilul esențial al unei națiuni: speranța, cea care ne-a ținut sute de zile la rând în stradă, cea care ne-a îngăduit să credem în România europeană.

Speranța pe care am așteptat să o construiți. Pentru care ne-ați cerut votul – ca să alungăm de la putere partidul explicit antieuropean, cel împotriva căruia am luptat în stradă, cel care a fost blamat în Parlamentul European, cel avertizat de Comisia Europeană, de ambasade și de partenerii noștri strategici să abandoneze programul dement de sabotare a României europene, cel care ne-a reprimat cu gaze și grenade în 10 august 2018. Și pe care, cinic, l-ați adus înapoi la putere. Ce ați făcut acum este desăvârșirea violenței de atunci.

Dar noi suntem tot aici. Să nu credeți că, dacă n-am ieșit în stradă, nu v-am văzut. Sau că nu vom ieși, de îndată ce veți începe să încălcați din nou aceleași linii roșii care ne asigură destinul european. Aceste linii sunt pentru noi ne-negociabile.

Vă cerem, așadar, aceleași lucruri pentru care am protestat în stradă:

– repararea legilor Justiției (conform rapoartelor MCV și deciziilor Comisiei de la Veneția; inclusiv cu desființarea SIIJ – și excluzând reînființarea ei în altă formă),

– repararea legilor electorale (pentru alegerea primarilor în două tururi),

– desființarea pensiilor speciale,

– un guvern fără dosare penale,

– depolitizarea instituțiilor de stat, instalarea criteriilor competenței și meritocrației în selecție

– transparența totală a cheltuirii banilor publici din programele PNDL și PNRR.

Suntem cu ochii pe voi pentru a vă împiedica să introduceți legi periculoase, ca de exemplu o lege care să interzică dreptul la avort sub pretextul sporului demografic.

De îndată ce veți legifera împotriva acestor cereri, veți fi în mod explicit inamicii României europene – pentru care vom lupta din toate puterile. Inclusiv în stradă.

Suntem tot aici. Și credem la fel de neclintit în destinul european al României.

Nu încercați să-l sabotați. Fiindcă vom lupta pentru el până la capăt. Așa cum am făcut-o împotriva partidului toxic cu care ați ales să vă asociați.

Și, așa cum am învins atunci, o să învingem și acum.

Fiindcă noi, spre deosebire de voi, nu abandonăm România.

 

Inițiatorii și semnatarii Declarației

Organizații

Inițiativa România

Grupul pentru Dialog Social GDS

Vă vedem din Sibiu

Corupția Ucide

Geeks for Democracy

Freedom House România

Societatea Timișoara

Aradul Civic

Reset

#REZISTENȚA

Activ AG Pitești

ARCEN

Asociația Kabaitan, Timișoara

Asociația România Fără Ei

Centrul Euroregional pentru Inițiative Publice

Federația Inițiativa Timișoara

Frontline Club România

Rezistența Civică Galați

Sindicatul Pro A.S.

SZALT, Timișoara

Ștafeta Steagului Uniunii Europene

Timișoara Civică

Umbrela Anticorupție

Un timbru pentru dreptate

VeDem Just Voci pentru Democrație

Inițiativa pentru Cultură Democratică Europeană (ICDE)

Persoane

Ada Solomon, cineastă

Adrian Marcu, sindicalist

Alberto Groșescu, arhitect

Andrei Oişteanu, scriitor

Andrei Roșu, atlet, activist civic

Angi Șerban, activist civic

Brîndușa Armanca, profesor universitar, jurnalistă

Carmen Lidia Vidu, regizoare de teatru și film

Carmen Uscatu, manager social

Ciocârlie Livius, eseist, scriitor

Ciprian Ciocan, activist civic

Ciprian Mihali, profesor, diplomat

Claudiu Komartin, poet

Codruț Dumitrescu, manager cultural

Cosmin Ionescu, manager cultural

Dan Teodorescu, muzician

Dorina Constantin, manager cultural

Emilia Șercan, jurnalistă

Eugen Istodor, jurnalist

Florian Mihalcea, jurnalist

Florin Buhuceanu, activist civic

Germina Nagâț, cercetător

Liviu Tofan, jurnalist

Magda Cârneci, scriitoare

Marcel Tolcea, profesor universitar, scriitor

Marius Giura, manager cultural

Mihaela Miroiu, politolog

Mihai Lisețchi, activist civic

Mircea Cărtărescu, scriitor

Mircea Kivu, sociolog

Mircea Mihăieș, scriitor

Monica Macovei, ministru al Justiției

(2004-2007), europarlamentar (2009-2019)

Natalie Ester, actriță

Oana Gheorghiu, manager social

Ondine Gherguț, jurnalistă

Paul Cozighian, jurnalist

Radu Paraschivescu, scriitor

Radu Vancu, scriitor

Raluca Feher, activist civic

Ramona Szucsik, jurnalistă

Sanda Foamete, regizoare

Smaranda Vultur, profesor universitar

Sorin Szucsik, activist civic

Tiberiu Pfiszter, activist civic

Tudor Chirilă, artist

Valentin Naumescu, profesor universitar

Valeriu Nicolae, activist civic

Vlad Alexandrescu, profesor universitar

Vlad Staricu – E.M.I.L., muzician

Vladimir Tismăneanu, profesor universitar

Lista rămâne deschisă! Puteți semna în secțiunea de comentarii al linkului de mai jos, al Revistei 22

https://revista22.ro/actualitate-interna/nu-abandonam-romania-declaratie-a-societatii-civile-catre-cei-care-detin-puterea-in-stat

https://www.hotnews.ro/stiri-esential-25202106-nu-abandonam-romania-manifest-semnat-zeci-organizatii-civice-personalitati-publice-ati-facut-mineriada-politica-ati-adus-putere-guvern-care-fapt-restauratie.htm

8

---

Gheorghe Ursu – Erou al reducerii riscului seismic

9

Sediul Grupul pentru Dialog Social. Poză realizată de Czink Tiberiu

 

 

Blocul Patria. Poză realizată de Asociația Re-Rise

 

 

 

Poză realizată de Asociația Re-Rise

 

9

---

8

București, 18 noiembrie 2021

SCRISOARE DESCHISĂ

pentru acordarea Titlului de Excelență inginerului Gheorghe Ursu

 

Către: Primarul Municipiului București, domnul Nicușor Daniel Dan

 

Domnule Primar,

 

În acord cu prevederile Regulamentului privind acordarea unor distincții la nivelul Municipiului București (anexă la HCGMB 213/2018), noi, organizațiile și persoanele semnatare, vă adresăm această scrisoare deschisă solicitându-vă acordarea Titlului de Excelență (post-mortem) inginerului Gheorghe Ursu.

Așa cum știți, Bucureștiul și bucureștenii îi datorează mult lui Gheorghe Ursu, el fiind cel care, după cutremurul din 1977, a avertizat populația cetății cu privire la pericolul încă existent al vulnerabilității seismice. Mai concret, acesta a denunțat, printr-o scrisoare trimisă către postul de radio Europa Liberă, faptul că, după cutremurul din 1977, mii de clădiri au fost lăsate neconsolidate (sau chiar nereparate) din ordinul direct dat de Nicolae Ceaușescu în cadrul ședinței din 4 iulie 1977. Astfel, acele clădiri au rămas vulnerabile în fața unui mare cutremur viitor. Nu este deloc o coincidență faptul că astăzi, la aproape 45 de ani de la momentul 4 martie 1977, o mare parte din problema riscului seismic al Bucureștiului este reprezentată tocmai de clădirile la care Gheorghe Ursu se referea, fără a le nominaliza explicit, în scrisorile sale. Multe dintre acestea se regăsesc în continuare pe listele de clădiri expertizate, încadrate fiind în clasele I sau II de risc seismic, sau într-una din cele 3 categorii de urgență. Gheorghe Ursu a încercat să ne avertizeze cu privire la faptul că aceste clădiri au fost lăsate vulnerabile, iar pentru acest lucru a plătit cu viața, sfârșind în chinuri inimaginabile pe 17 noiembrie 1985. În ultimele săptămâni de viață, el a fost supus unui regim de tortură datorită faptului că a refuzat să se dezică de aceste scrisori, preferând să își dea viața decât să se complacă în situația vremii și să retracteze acuzațiile pe care le făcuse la adresa lui Nicolae Ceaușescu. Pentru mai multe detalii despre cazul Gheorghe Ursu și despre gestul său, am atașat o scurtă povestire ca anexă la această scrisoare.

Așadar, în condițiile Regulamentului mai sus menționat, și în special făcând referire la articolul 2, literele d) și f), care precizează că titlurile onorifice se acordă (d) persoanelor a căror activitate a fost strâns legată de viața cetății, precum și (f) militarilor sau civililor care s-au remarcat prin acte de bravură, demne de a intra în istoria orașului, vă rugăm să analizați cererea noastră de a propune acordarea Titlului de Excelență inginerului Gheorghe Ursu – în esență, eroul reducerii riscului seismic din România. Prin gestul său, acesta a arătat nu doar o preocupare vădită față de viața cetății și a locuitorilor acesteia, dar a dat dovadă și de un curaj extraordinar, o adevărată atitudine eroică, atunci când supus fiind unui regim de tortură a refuzat să se dezică de gestul său. A preferat, astfel, să se supună unor chinuri oribile, numai pentru a trage acest semnal de alarmă – un semnal de alarmă ignorat, pe nedrept, timp de zeci de ani, la fel ca problema riscului seismic din București și din România.

Avem, așadar, ocazia de a contribui la îndreptarea unei nedreptăți istorice și contăm pe sprijinul dumneavoastră pentru a realiza acest lucru. Gheorghe Ursu a fost un adevărat erou al Bucureștiului.

Cu stimă,

 

Organizații și reprezentanți	Persoane, în nume propriu
Fundația Gheorghe Ursu, prin Doina Lazăr	Andrei Ursu
Asociația 15 noiembrie 1987 Brașov, prin Marius Boeriu, președinte           Asociația 37 Asociația ARCEN, prin Alberto Groșescu Asociația CivicNet, prin Ionuț Popa Asociația Clubul Câinilor Utilitari, prin Alina Cheroiu și Vlad Popescu Asociația Expert Forum, prin Laura Ștefan, director executiv Asociația Funky Citizens, prin Cosmin Pojoranu și Elena Calistru Asociația Geeks for Democracy, prin Marian Rădună, președinte Asociația geo-spatial.org, prin Marius Budileanu și Vasile Crăciunescu Asociația Make Better – MKBT, prin Mihai Șercăianu și Bogdan Suditu Asociația NOD Makerspace Asociația pentru Reducerea Riscului Seismic – Re:Rise, prin Rudolph Mihaiu, Ciprian Spătaru, Matei Sumbasacu și Mihai Florin Voicu Asociația Studio Zona, prin Andrei Răzvan Voinea, cercetător, ICUB Fundația Academia Civică Fundația Comunitară București, prin Alina Kasprovschi și Ilinca Apetrei Fundația Culturală Memoria, prin Nicolae M Constantinescu și Cosmin Budeancă Grupul Floreasca Civică Grupul pentru Dialog Social, prin Andrei Cornea Inițiativa Civică Grow-up Romania Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare pentru Fizica Pământului – INCDFP Liga Pro Europa, prin Smaranda Enache Muzeul Ororilor Comunismului, prin Alexandru Groza și Irina Hasnaș-Hubbard poster x poem, prin Dan Stănescu și Ioana Diaconu Redacția Epoch Times, prin Adrian Sturdza și Nicoleta Savin	Adrian Florescu, radioamator voluntar, RVSU – EmComms           Adrian Mihălțianu, Director Editorial PressOne Adrian Șerban, director editorial Polirom Alexandru Gussi, politolog Alexandru Solomon, cineast Ana Blandiana, scriitor, poet, eseist Ana Derumeaux, director, Crucea Roșie Română Filiala Sector 6 Andrei Oișteanu, scriitor Brîndușa Palade, profesoară, scriitoare Cristian Pîrvulescu, analist politic, jurnalist Dan Perjovschi, artist Delia Moleș, Manager Proiect Crucea Roșie Română Sector 6 Dorothee Hasnaș, arhitect, Heritage advisor Ordinul Arhitecților din România Eugen Ciurtin, istoric Florentina Nițu, decan, Facultatea de Istorie – Universitatea din București Lavinia Stan, profesor universitar Liviu Antonesei, scriitor Liviu Mihaiu, jurnalist Liviu Tofan, jurnalist, autor de cărți și filme documentare Luiza Zamora, manager cultural Magda Cârneci, scriitor Matei David, arhitect Mihaela Miroiu, politolog, scriitor Mihai Dinu Gheorghiu, sociolog Mihai Șora, filosof Radu Bogdan, profesor universitar Radu Polizu, cineast Radu Văcăreanu, rector Universitatea Tehnică de Construcții București Sorin Alexandrescu, istoric literar, critic Sorin Șerb, scriitor, ziarist Ștefan Bosomitu, istoric IICCMER Ștefan Ghenciulescu, arhitect, redactor-șef revista Zeppelin Ștefan Maier, jurnalist, dizident Tiberiu Czink, Grupul pentru Dialog Social Victor Bârsan, scriitor Viorel Popa, conferențiar universitar Universitatea Tehnică de Construcții București Vlad Zografi, scriitor, dramaturg

 

 

Anexă – Cazul Gheorghe Ursu, pe scurt

La patru luni după cutremurul din 1977, Ceaușescu aduna factorii de răspundere din construcții, inclusiv șefii șantierelor de consolidare din București și le ordona, amenințându-i cu miliția și procuratura, să înceteze „orice reparație capitală” la clădirile afectate. Singurele intervenții ce mai aveau să fie permise erau reparațiile cosmetice și numai în zonele cu defecte vizibile.

Gheorghe Ursu nu a acceptat una ca asta.

Șef de proiect al consolidării Blocului Patria, iese revoltat din acea ședință, după cum chiar notele sale o arată, iar mai apoi declară că va cămășui doi stâlpi în plus față de ce i se permisese, chiar dacă ar fi necesar să plătească din salariul său pentru asta, după cum o arată chiar un document de sinteză al Departamentului Securității Statului din acea vreme.

Cererea îi este refuzată, regimul își impune voința și lucrările la blocul Patria, la fel ca la multe alte clădiri din București, se sistează prematur. Reparațiile sunt incomplete, iar de consolidări nici nu poate fi vorba. Metodele de acoperire superficiale ale fisurilor au ajuns să fie cunoscute, într-o notă de umor negru, drept „tencuieli antiseismice”. Oamenilor care se arată îngrijorați de starea clădirilor de după cutremur li se răspunde cu „influențare pozitivă”, după cum atestă rapoartele vremii și sistemul face, încet-încet liniște.

Numai că Gheorghe Ursu nu avea să renunțe.

Simțindu-se obligat moral, după cum chiar el avea să declare în cursul anchetelor, față de oamenii din clădiri și față de propria-i conștiință, Gheorghe Ursu scrie un articol și reușește să îl transmită la Radio Europa Liberă.

Scrisoarea sa avea să fie citită pe post la comemorarea de 2 ani a cutremurului, iar ea vorbește atât despre nivelul insuficient al intervențiilor de după 1977, cât și despre modul în care, la 4 iulie 1977, Ceaușescu a interzis, practic, consolidarea rezonabilă a imobilelor afectate.

După mulți ani de cercetări fără răspuns, în 1985, o dată cu găsirea jurnalului său cu însemnări anti-sistem, Securitatea își întețește cercetările în cazul Gheorghe Ursu.  Acesta recunoaște destul de repede că el este cel care transmisese scrisoarea  Europei Libere, însă refuză să-și toarne prietenii și, mai ales, refuză să se dezică de conținutul acelei scrisori. Pentru a nu da impresia unui caz de poliție politică, este în final arestat sub pretextul deținerii sumei de 17 dolari.

În arestul miliției, Gheorghe Ursu este torturat pentru aproape 2 luni de zile, atât de anchetatorii Securității Pirvulescu Marin si Hodis Vasile, cât și de doi colegi de celulă – infractori de drept comun ce aveau rolul de interogatori informali. Aceștia erau instruiți să extragă informații de la colegul de celulă și să-l facă să-și renege scrisoarea prin orice mijloace.

Gheorghe Ursu moare la 17 noiembrie 1985, în urma loviturilor primite cu doua zile înainte,  în timpul unui ultim interogatoriu la anchetatorul său, maiorul Pîrvulescu Marin. De la acea ancheta, Gheorghe Ursu a fost readus în celula de gardieni într-o pătură. Torționarii săi și principalii vinovați de moartea sa – cadrele din securitate – rămân, până astăzi, nepedepsiți. Adevărul, însă, rămâne și trebuie spus.

8

https://docs.google.com/document/d/15p1zCUL0TAWcX3aztPrGcXA9lnmfbRlA-8S8-tCfWwQ/edit

 

8

 

---

 

SCRISOARE DESFIINȚAREA INSTITUTULUI REVOLUȚIEI ROMÂNE DIN DECEMBRIE 1989

8

Către:

Anca Dragu, președinte al Senatului,

Ludovic Orban, președinte al Camerei Deputaților, președinte PNL,

Florin Cîțu, prim-ministru al guvernului,

Dan Barna, viceprim-ministru, co-președinte Alianța USR-PLUS,

Kelemen Hunor, viceprim-ministru, președinte UDMR

8

14.02.2021

Va solicităm finalizarea demersului privind desființarea Institutului Revoluției Române din Decembrie 1989.

Considerăm finanțarea din partea statului a acestui institut nejustificată.

Activitatea  institutului a avut un efect minor, partizan și neconvingător în aspecte esențiale ale Revoluției.

Reamintim faptul că a fost dată deja o ordonanță de urgență pentru desființarea acestui Institutut (în 30 decembrie 2019, de către guvernul condus de Ludovic Orban), dar majoritatatea PSD din Parlament a respins acea ordonanță.

Președintele României Klaus Johannis a solicitat  Parlamentului reexaminarea legii prin care a fost respinsă ordonanța de urgență , subliniind că instituția ”nu a acționat în vederea atingerii scopului și misiunii pentru care a fost înființată”.

 

Prin Legea 556/2004, cercetătorii IRRD “și-au asumat obligația de a evalua dimensiunea represiunii, în urma căreia au rezultat morți, răniți, arestați, molestați”. In mod convenabil insa – si simptomatic pentru coniventa regimului Iliescu cu fosta Securitate – Institutul infiintat de fostul presedinte “nu și-a propus să stabilească vinovații pentru săvârșirea de abuzuri și crime”, chiar in cazul cand “faptele au fost evidente și clare”, si “descrise ca atare în lucrări și studii”.

 

Consideram ca este un act de ipocrizie si impostura stiintifica sa pretinzi ca studiezi represiunea “în urma căreia au rezultat morți, răniți, arestați, molestați”, sa scoti sute de “lucrări și studii” despre fapte evidente care au produs moartea a peste o mie de romani, fara sa numesti, macar institutional, pe autorii crimelor. Concret, desi in virtutea probelor adunate, au confirmat in mod repetat existenta teroristilor de dupa 22 decembrie, lucrarile IRRD au evitat cu asiduitate sa-i identifice pe acestia. Chiar daca probele le dovedeau cu prisosinta existenta!

 

La 31 de ani de la momentul definitoriu al curajului sau, poporul roman a ramas cu tragica intrebare, devenita aproape retorica prin repetitie, “Cine a tras in noi dupa 22?”. Este o nedreptate profunda pentru memoria eroilor care ne-au redat si aparat libertatea in decembrie 1989. Este dureroasa pentru urmasii acestora, pentru ranitii ramasi in carucioare de invalizi, pentru memoria colectiva si pentru imaginea noastră ca popor.

 

Aceasta sarcina ar fi potrivit să revină instituției abilitate in acest sens care este, conform legii, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului. IICCMER are “in centrul tuturor demersurilor” sale, “victimele și efortul permanent pentru identificarea celor ce se fac vinovați pentru crimele și abuzurile comise”.

Este oare necesar sa subliniem că abuzurile si crimele comise la Revolutie au fost ultima și cea mai sangeroasa crima a comunismului și a dictatorului Nicolae Ceaușescu, prin aparatul sau represiv ?

8

Semnatari:

Asociatia Revolutionarilor fara privilegii,

– Radu Filipescu – presedinte

– Ion Caramitru – vicepresedinte

Fundatia Gheorghe Ursu

– Gabriel Andreescu – presedinte

– Andrei Ursu – membru CA

Societatea Timisoara

– Florin Mihalcea- presedinte

Dan Voinea – general, fost procuror militar sef

Asociaţia umanitară pentru protejarea şi sprijinirea invalizilor, răniţilor şi urmaşilor celor căzuţi în timpul Revoluţiei din decembrie 1989 – Dolj

– Costinel Venus Mirea – presedinte

Membri GDS

– Andrei Cornea

– Mihai Șora

– Radu Vancu

– Rodica Culcer

– Sorin Ionita

– Vlad Zografi

– Daniel Cristea Enache

– Madalin Hodor

– Sorin Alexandrescu

– Smaranda Vultur,

– Magda Carneci

– Emil Ionescu

– Andrei Oișteanu

– Brîndușa Armanca

– Ștefan Vianu

– Alin Teodorescu

Lista ramane deschisa….

---

Grupul pentru Dialog Social (GDS) acordă

Premiul pe anul 2020

 

Preşedintei Republicii Moldova
Maia Sandu

888

                       

Premiul GDS se decernează anual unei personalităţi care s-a remarcat în promovarea valorilor societății civile și statului de drept. Ceremonia de prezentare a diplomei şi intervenţia doamnei Maia Sandu vor avea loc online.

888

Miercuri, 27 ianuarie, ora 13:00

888

Transmisia live de la Bucureşti şi Chişinău va fi pe canalul Privesc.eu (https://www.privesc.eu/Arhiva/93533)  şi reluată pe paginile de Facebook ale GDS şi Revistei 22. Presa poate prelua imagini direct de pe Privesc.eu

***

***

---

 

 

***

***

***

 

 

 

Expoziție In Memoriam Gheorghe Ursu

la Grupul pentru Dialog Social

17 noiembrie 2020

Fundația Gheorghe Ursu și asociația Re-Rise, cu sprijinul Grupului pentru Dialog Social, Revista 22, Green Hours & Green Macondo au realizat la sediul GDS din Calea Victoriei nr. 120. o expoziție în memoria lui Gheorghe Ursu, la împlinirea a 35 de ani de la asasinarea acestuia.

Expoziția poate fi vizualizată din stradă, aceasta fiind expusă spre exterior, la geamurile sediului Grupului pentru Dialog Social.

   

 

* * *

APELUL GDS CĂTRE BUCUREȘTENI:
VOTAȚI RAȚIONAL, VOTAȚI NICUȘOR DAN

17 septembrie 2020

Dragi bucureșteni,

Prezentul Apel al Grupului pentru Dialog Social pleacă de la o axiomă simplă: pentru București, mandatul Gabrielei Firea a fost un dezastru. De la traficul sufocat la absența apei calde, de la urbanismul haotic și distructiv la poluarea masivă, toate problemele Bucureștiului își au sursa comună exact în persoana primarului care ar fi trebuit să le anihileze – și să facă din București orașul european pe care îl dorim cu toții.

Prin urmare, destinul european al Bucureștiului depinde exclusiv de îndepărtarea acestui primar toxic. Aceasta e miza alegerilor din 27 septembrie: nu doar administrația unei capitale – ci însuși destinul ei. Apelul GDS cheamă bucureștenii să voteze rațional – astfel încât să facem din București un oraș cu destin.

La alegerile parlamentare din 2016, PSD a folosit o armă politică eficientă: toxicitatea. A făcut o campanie atât de toxică, a dezgustat atât de masiv electoratul, încât oamenii nu au mai ieșit la vot. Iar rezultatul este cel pe care-l cunoaștem, din nefericire, dureros de bine.

Acum, PSD mizează – la alegerile locale din București – pe două arme politice eficiente: pe de o parte, toxicitatea deja testată în alegerile anterioare (montajul recent cu Nicușor Dan este un bun exemplu). Pe de altă parte, cea de-a doua armă politică pe care mizează PSD este divizarea votului opoziției. Singura variantă în care Gabriela Firea pierde fără dubiu este, așa cum au arătat toate scenariile și sondajele electorale, aceea în care Nicușor Dan este singurul candidat al Opoziției unite.

Sondajele recente, de după intrarea în cursă a lui Traian Băsescu, arată limpede cât de eficientă este pentru PSD divizarea opoziției: distanța dintre Nicușor Dan și Gabriela Firea s-a redus până aproape de dispariție. A vota cu Traian Băsescu înseamnă, de fapt, a vota pentru Gabriela Firea. Este concluzia aritmetică a tuturor sondajelor – și poate fi dezastrul acestui efort al Opoziției de a se uni.

Dragi bucureșteni,

Iată, așadar, sensul Apelului GDS: să nu lăsăm nici toxicitatea, nici divizarea votului urmărite de PSD să funcționeze. Să ieșim, mai întâi, la vot – și, apoi, să votăm acel candidat unic al Opoziției pe care toate sondajele îl indicau drept învingător net al Gabrielei Firea: adică pe Nicușor Dan. Orice alt vot este, în mod direct, un vot pentru Gabriela Firea – și un vot împotriva acelui București european pe care-l dorim.

Să votăm rațional pentru un București condus rațional. Sau, altfel spus, să votăm matematic pentru un București condus matematic. Fiindcă efectiv este singura noastră șansă.

Grupul pentru Dialog Social

---

 

Grupul pentru Dialog Social dezaprobă interzicerea educației de gen de către Parlamentul României

17 iunie 2020

Grupul pentru Dialog Social dezaprobă interzicerea educației de gen de către Parlamentul României prin modificarea Legii Educației.

A elimina prin decizii parlamentare discipline academice din câmpul dezbaterii intelectuale e mai mult decât o intruziune în autonomia universitară: este, în toată puterea cuvântului, un act de cenzură. 

 

Grav în sine, acest fapt e cu atât mai grav în contextul românesc – în care discriminarea, sexismul, misoginia, homofobia produc zilnic tragedii despre care aflăm cutremurați la știri. Interzicerea educației de gen va contribui la amplificarea acestor injustiții sociale.

 

În plus, este și un recul major al modernizării statului. Prin acest act de cenzură, România se așază în siajul statelor eșuate în iliberalism – îndepărtându-se de valorile și modelele europene (asumate inclusiv prin tratate internaționale, pe care acest act de cenzură le încalcă).

 

Grupul pentru Dialog Social solicită președintelui Iohannis respingerea acestei legi, echivalente deopotrivă cu un act de cenzură și cu o sabotare a proiectului unei Românii moderne.

---

 

Grupul pentru Dialog Social cere demisiile d-lor Valer Dorneanu şi Tudorel Toader

7 mai 2020

Grupul pentru Dialog Social salută decizia recentă a Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), care stabilește că revocarea fostului procuror-șef al DNA, dna Laura Codruța Kövesi,  s-a făcut în condițiile încălcării unor drepturi fundamentale, ca dreptul la liberă exprimare și liberul acces la justiție. Această decizie aruncă o lumină negativă asupra României ultimilor ani, în care asaltul la adresa independenței justiției a avut loc în mod repetat și pe toate fronturile: modificarea legilor în parlament, hărțuirea de către politicieni a magistraților, campania de discreditare a lor dusă de instituțiile media aservite intereselor politice etc.

Valoarea simbolică a acestei reparații este enormă. Într-un gest de mare noblețe, dna Laura Codruța Kövesi a acționat în instanță statul român și a câștigat, dar fără să ceară daune materiale care ar fi împovărat tot cetățenii români. Nu a cerut nimic decât dreptate. Faptul că Laura Codruța Kövesi a devenit un simbol al luptei anticorupție și al spiritului corectitudinii atât în România cât și peste hotare, prin lupta sa dusă cu competență și curaj, este acum încă o dată confirmat și justificat. O felicităm pentru consecvență!

Sperăm totodată că instituțiile românești vor trage învățăminte de pe urma acestei importante decizii. Și sunt obligate să o facă, pentru ca România să nu mai deraieze nicicând atât de flagrant de la calea pe care s-a angajat, calea europeană.

În decizia CEDO se precizează explicit că CCR a cauzat încălcarea articolului 6 al Convenției Europene a Drepturilor Omului (privind dreptul la un proces echitabil), iar Ministerul Justiției a cauzat încălcarea articolului 10 al Convenției (privind dreptul la libera exprimare). Prin urmare, cerem demisia celor două persoane aflate atunci la conducerea acestor instituții găsite culpabile de CEDO – domnii Valer Dorneanu (din funcţia de Preşedinte al CCR) și Tudorel Toader (din funcţia de reprezentant al României în Comisia de la Veneția, precum și din cea de rector al UAIC din Iaşi)”.

Grupul pentru Dialog Social

---

Grupul pentru Dialog Social, donație către asociația “Daruiește viața”

În aceste zile dificile de criză medicală majoră, Grupul pentru Dialog Social (GDS) a făcut o donație în bani către asociația “Dăruiește viață” pentru achiziționarea de materiale sanitare necesare în lupta împotriva coronavirusului. Dacă există și alți donatori, vă rugăm să ne scrieți pe adresa de email: gdsdialog@gmail.com.

 

---

PREMIUL GDS PENTRU ANUL 2019 MERGE LA EMILIA ȘERCAN

19 februarie 2020

Grupul pentru Dialog Social a decis să acorde Premiul pe anul 2019 d-nei Emilia Șercan pentru curajul, perseverența și profesionalismul cu care a depistat și denunțat public fabricile de plagiate doctorale din România.

---

 

 

GDS face apel la unitatea partidelor anti-PSD: Candidat unic la primăria București!

Domnului Ludovic Orban, președintele PNL

Domnului Dacian Cioloș, președintele PLUS

Domnului Dan Barna, președintele USR

Domnului Eugen Tomac, președintele PMP

Domnului Nicușor Dan

Domnului Vlad Voiculescu

Stimați domni,

Credem că împărtășim împreună următoarele trei evidențe:

Prima: alegerile locale din acest an vor fi într-un singur tur de scrutin.

A doua: Bucureștiul a fost dureros de rău administrat sub mandatul d-nei Gabriela Firea, a primarilor de sector și, în general, a PSD. Nevoia unei schimbări radicale este resimțită, în cercuri largi ale opiniei publice, ca imperios necesară. Un nou mandat de patru ani pentru d-na Firea ar fi un dezastru pentru Capitală, dar și un mare premiu pentru PSD – un partid responsabil în mare parte  pentru dezvoltarea mult sub posibilități a României din ultimii treizeci de ani.

O ultimă evidență: Dacă partidele de centru-dreapta nu vor avea candidați comuni pentru Primăria Generală și primăriile de sector, d-na Firea are foarte multe șanse să fie realeasă.

Lucrurile ar trebui să fie simple și, ca urmare, domniile voastre s-ar cuveni să negocieze onest susținerea reciprocă pentru candidații unici ai dreptei și mai ales pentru cel sau cea la Primăria Generală. Or, constatăm ceva aiuritor: mai întîi PLUS și USR, deși membrii aceleiași alianțe politice, au fiecare cîte un candidat propriu la Primăria Generală. Aceștia, deși clamează unitatea Alianței, se provoacă reciproc la dezbateri pe care nu le susțin, în timp ce fac declarații războinice la adresa d-nei Firea; dar n-au decis nici măcar metoda prin care vor alege pe cel mai bine clasat dintre ei pentru a cîștiga alegerile. Iar cînd în fine se întîlnesc, se despart repede promițînd, nici măcar un compromis rezonabil, ci „că se vor mai întîlni”. Cît despre PNL, se pare că nu concepe să meargă la alegerile din București fără un candidat propriu (încă nedesemnat), dînd de înțeles printr-unii reprezentanți că partida e ca și cîștigată. Cu un asemenea discurs promisiunea de a negocia nu mai este nici măcar un exercițiu retoric.

Încet-încet foarte multă lume – presă, ONG-uri, analiști, dar mai ales opinia publică – începe să perceapă tot mai multă ipocrizie cînd vă aude la TV conferențiind de zor despre „unitatea dreptei” și despre ca și sigura înfrîngere a PSD la București. Se amplifică impresia că, în fapt, mai mult decît înfrîngerea PSD-ului vă preocupă poziția de putere în cadrul propriului partid, jocurile de culise, victoriile mărunte, asta cînd orgoliul personal și convingerea propriei desăvîrșiri și a partidului dumneavostră nu vă întunecă judecata. Sperăm totuși că sunteți încă suficient de lucizi și suficient de onești, atunci cînd vă pretindeți servitorii binelui public.

Grupul pentru Dialog Social consideră că este urgent și necesar:

– Să deblocați rapid negocierile reale, abandonând orice tergiversare.

– Să decideți cît mai repede cu putință candidați unici pentru Primăria Generală și primăriile de sector, promovând, în urma unor studii științifice, candidatul cel mai bine plasat. Apoi să susțineți cu toată forța și autoritatea dumneavostră acest candidat unic.

– Să evitați condescendența față de alte partide de dreapta și alți candidați, tratând cu seriozitate și respect șansele acestora.

– Să fiți oricând dispuși să cedați poziția proprie în numele scopului comun și al binelui public.

Credem că dacă nu veți acționa urgent în acest sens, sunt multe șanse ca Bucureștiul să fie pierdut. Și, dincolo de situația gravă în care veți pune Capitala în anii următori, dezbinarea voastră va avea probabil un efect nefericit deloc neglijabil și asupra alegerilor generale (indiferent dacă acestea vor avea loc anticipat sau la termen). Nu vă legănați cu iluzia că electoratul vă va ierta.

Profund îngrijorat de prezenta dezunire dintre partidele de dreapta, Grupul pentru Dialog Social își exprimă disponibilitatea de a organiza o dezbatere cu și între candidații la Primăria Generală, precum și cu reprezentanții partidelor respective, spre a ajuta să se realizeze acordul asupra unei candidaturi unice și de succes.

Grupul pentru Dialog Social

13 februarie 2020

https://revista22.ro/actualitate-interna/gds-face-apel-la-unitatea-partidelor-anti-psd-candidat-unic-la-primaria-bucuresti

---

 

Comunicat GDS

Grupul pentru Dialog Social cere desființarea imediată a Institutului Revoluției Române din Decembrie 1989

21 decembrie 2019

Revoluția din 1989 a culminat cu ziua de 21 decembrie, când în București, la Universitate, mii de oameni au manifestat și au luptat cu mâinile goale, față-n față cu Armata, Miliția și Securitatea. Este un moment de vârf al eroismului, după cel de la Timișoara. Această rezistență în jurul „baricadei de a Inter“ a fost determinantă pentru tot ce s-a întâmplat în continuare, mai cu seamă în data de 22 decembrie, în toată România.

Cei care au luat puterea în după-amiaza zilei de 22 decembrie nu au nici o îndreptățire să se numească revoluționari și nu pot revendica această calitate acordată de statul român. Împrejurările istorice de după confiscarea Revoluției au făcut posibilă o anomalie și mai mare: au fost create instituții ale falșilor revoluționari . Una dintre acestea este autointitulatul „Institut al Revoluției Române“, condus de Ion Iliescu și Gelu Voican Voiculescu. În prezent, aceștia doi sunt puși sub acuzare de către Parchetul General pentru crime împotriva umanității, petrecute după momentul în care au luat puterea. Dosarul Revoluției a fost încheiat și se judecă în prezent.

În aceste condiții, Grupul pentru Dialog Social cere insistent desființarea acestei instituții-fantomă. Condusă de personaje controversate, suspectate de crime împotriva umanității, legitimitatea sa este nulă, iar existența ei reprezintă o sfidare perpetuă la adresa memoriei noastre. În aceste zile, când comemorăm 30 de ani de la Revoluție, Institutul a dovedit încă o dată că scopurile sale sunt departe de a cinsti memoria celor căzuți atunci.

Cerem Președintelui României și celorlalte instituții ale statului să facă acest gest de reparație istorică și de reconfigurare esențială a instituțiilor. Este strigător la cer că încă nu există un Muzeu al Revoluției Române, desfășurarea clipă cu clipă a evenimentelor de atunci este încă neclară, munca istoricilor a fost împiedicată permanent tocmai prin existența acestor false configurări instituționale, a căror menire a fost, în toți acești 30 de ani, să ofere legitimitate celor ce nu o au și nu o pot avea.

---

---

 

COMUNICAT GRUPUL PENTRU DIALOG SOCIAL

GDS susține Marșul pentru păduri

30 octombrie 2019

Tăierile ilegale de lemn, în România ultimilor ani, au ajuns la un nivel mai mult decât îngrijorător. Nu e vorba doar de bogăția naturii, a pădurilor virgine, ci mai ales de aerul pe care îl respirăm. Ca și de faptul că lipsa pădurilor creează condițiile pentru catastrofe naturale care pun în pericol vieți: alunecări de teren, avalanșe, inundații, zone deșertificate.Angajați ai instituțiilor statului, cele abilitate și obligate prin lege să mențină în limitele legale exploatarea forestieră, sunt adesea complici. Politizarea acestor instituții este cauza principală a ineficienței lor în combaterea mafiei lemnului. Iar stoparea acestor fenomene infracționale prin intervenția statului nu e previzibilă în viitorul apropiat. Societatea civilă trebuie să ia atitudine. Grupul pentru Dialog Social se alătură apelului activiștilor de mediu (Greenpeace România, Declic, Agent Green) de a participa la „Marșul pentru păduri“, în data de 3 noiembrie 2019, care va avea lor atât în București, în Piața Universității, cât și în alte orașe din țară.

---

COMUNICAT GRUPUL PENTRU DIALOG SOCIAL

Dragă Laura Codruța Kövesi,

Când sute de mii de oameni au strigat pe străzile din România pentru dreptate, dumneavoastră erați – pentru cei mai mulți dintre ei – imaginea dreptății.

Era incredibil pentru noi, cei din stradă, că se poate construi, într-o Românie a nedreptății instituționalizate, ceea ce ați construit dumneavoastră: o instituție a dreptății.

Această uimire admirativă a făcut posibil un slogan precum DNA / Să vină să vă ia! – împreună cu România, trezește-te! și de PSD / Ciuma roșie!, au rezumat cel mai fidel ceea ce simțea intens strada: că motorul prim al răului era politica PSD împotriva justiției; că DNA, instituția condusă de dumneavoastră, are forța să oprească acest motor prim al răului; și că, abia astfel, România se va trezi.

Răul, la rândul lui, a intuit fără greș că forța dumneavoastră simbolică e cea care dă deopotrivă străzii și încredere, și eficiență; și, în consecință, v-a îndepărtat – printr-un gest de o mizerie care va rămâne în istoria marilor noastre rușini instituționale – de la conducerea DNA.

Însă, când crezi până la capăt în dreptate, dreptatea există – și funcționează.

Așa încât acum sunteți – grație acestei balanțe eficiente a dreptății – primul procuror-șef al Parchetului European.

E, pe de o parte, un precedent istoric absolut pentru România – și vă felicităm din toată inima pentru că, prin înzestrările dumneavoastră profesionale și umane, l-ați făcut posibil.

E, în același timp, șansa de a face pentru Europa ceea ce ați făcut deja pentru România: anume să dați speranță că dreptatea există – și că ea poate fi eficientă.

Aceasta a fost, de altfel, și semnificația Premiului Grupului pentru Dialog Social pe care l-ați primit în 2014.

Vă mulțumim, așadar, pentru toată speranța construită până acum în România – și vă suntem alături în construcția speranței viitoare pentru Europa.

 Grupul pentru Dialog Social

---

Răspuns lui Gabriel Liiceanu

Dragă Gabriel,

Dacă n-ar fi de plîns, ar fi fost de rîs! Mă refer la Scrisoarea ta, trimisă Grupului pentru Dialog Social și „scăpată“ între timp în presa mare, spre deliciul tuturor „amicilor“ noștri. Ia înălțime, te rog, și pune lucrurile în pespectivă: uite, se pregătește moțiunea de cenzură, avem alegeri prezidențiale, nu știu cîte instituții centrale n-au șef, Dăncilă dă rateuri peste rateuri la Bruxelles, asta ca să nu mai vorbesc despre adolescente omorîte sau răpite, spitale mizerabile, școli cu profesori care scot pistolul la elevi și altele asemenea. Iar noi, crema intelectualității, fruntea elitei, luminarele nației, ce facem? Ne „gonflăm eurile“, cum spui undeva, confecționînd astfel de scrisori, ca tine, și ca mine acum, care intru ca un neghiob în jocul tău. Admite că suntem ridicoli și ne cam merităm disprețul pe care ni-l arată destui. Îți vine să spui: „Ce au ăștia de împărțit? Bani – nu, case – nu, posturi grase – nu, că n-au nici de unele. Atunci, ce naiba? Au căpiat?“. Da, au căpiat. În plus, dar în aceeași ordine de idei, scrisoarea ta sună, stilistic vorbind, rău: dospind de emfază, pompoasă, „gotică“. Iartă-mă, dar m-ai dat gata cu fraza aia cu „fantomele glorioase ale trecutului“ care „bântuie“ sala GDS, „înecate în miros de ciorbe și fripturi“! Fantomele! Tot încerc, fără să-mi iasă, să vizualizez o fantomă care se îneacă în miros și să o fixez pe vreun personaj „glorios“ dispărut. (Să fie Brucan?) Nu pot decît să te parafrazez: „Trezește-te, scriitorule!“.

Dar, desigur, nu despre lipsa ta de gust e vorba aici, în primul rînd. Ci despre pretenția ta de a avea dreptate întotdeauna, oriunde și împotriva oricui, de a fi gura prin care se rostește adevărul – tot adevărul, fără rest. Iar cînd cineva ți se opune în orice fel – pe drept sau pe nedrept –, îl calci în picioare ca pe o gînganie. Nimic nu mai contează, nici măcar opinia ta anterioară pozitivă despre același. Pe Vlad Alexandrescu, împotriva căruia te dezlănțui cu atîta furie în Scrisoare, îl ridicai în slăvi în aprilie a.c. la lansarea cărții Copiii lui Irod. Recunoști și acum valoarea cărții lui și a demersului civic, dar o pui pe seama unei „strategii viclene“. Omul, comparat cu unul dintre cele mai sinistre personaje ale literaturii române, nu mai are dreptul nici măcar la o bună intenție autentică, fie și atunci cînd a comis un lucru de valoare. E, după tine, în întregime scălîmb, ba face parte și dintr-un „trib“ cu unchi, nevastă, văr, toți suspecți moral sau intelectual. La fel ai procedat cu Mădălin Hodor, în care mai mulți ne puneam speranța să conducă pe mai departe Grupul, aducînd un „sînge proaspăt“. După ce l-ai lăudat mai înainte cu cîteva luni, l-ai sfîșiat la ședința din 14 mai, iar omul, horifiat, și-a dat demisia. Aidoma ai procedat și cu Mircea Dumitru, rectorul Universității București. Tu l-ai adus, cred, în Grup, în deplină admirație, iar apoi l-ai „lichidat“ pe Contributors. Nu zic nu, o fi fost ceva suspect și „în concursurile dedicate de la Filozofie“, cum scrii, omul poate greșise făcînd prea multă „politică de departament“, dar faptul că susținuse mai demult cu curaj și claritate, ca rector, condamnarea la nivel universitar a plagiatului lui Ponta, pe cînd acesta era un puternic prim-ministru, cerea fie și numai o judecată cumpănită, dacă nu o achitare morală completă. Dar care dintre noi poate primi o achitare morală completă?

Ion Vianu, în orice caz, mai mult decît tine, decît mine și decît mulți alții. Căci pe lîngă valoarea lui profesională, pe lîngă meritele sale de scriitor, pe lîngă implicarea sa civică după 1989 în problema spitalelor psihiatrice, el a fost unul dintre foarte puținii dizidenți adevărați. Or, tu sugerezi în Scrisoare că, fie nutrea ascunse simpatii marxist-comuniste, fie nu știa ce vorbește, cînd declara că „Marx are o importanță culturală“. Adevărul este că Ion Vianu a plecat nu, cum spui, fiindcă „n-a întrunit acordul unamim al Grupului“ – de vreme ce chiar tu mă citezi printre cei care i-au susținut poziția –, ci fiindcă te-ai răstit la el în scris și, cumva, l-ai invitat să plece. Și era să produci același efect și cu Radu Filipescu, celălalt dizident autentic rămas în GDS, cînd cu „cazul Lazăr“. Ai ceva cu foștii dizidenți, dragă Gabriel?

N-am să fac decît să menționez felul oribil (căci nu vreau să citez niște mizerii) în care îi „execuți“ pe Raluca Alexandrescu (unde-i atenția ta față de doamne, de care faci mare caz?) și pe Ștefan Vianu – nedrept, ofensator, aproape clinic prin revărsarea de dispreț și ură. Ca și în cazul lui Vlad Alexandrescu, din niște oameni autentici, cu toate ale lor, ai produs niște caricaturi. Să fie clar: nu critica ți-o reproșez, ci caricatura. Îți conced meritul artistic, dar moralmente opera e lamentabilă. (Prin comparație, portretul pe care mi-l faci, fără a fi flatant, e aproape pozitiv.)

Ajung acum și la morală, mai exact la etic și la valori, de care vorbești cu atîta vibrato în Scrisoare. Spui că, în 1989, Grupul s-a construit „nu pornind de la împărţirea între «dreapta» şi «stânga», ci de la împărţirea între adevăr şi minciună“. Ce-i cu fraza asta? Dacă e adevărată, și este într-un sens larg, e banală, fiind valabilă pentru orice grup și formațiune. Toate sunt convinse că merg în direcția adevărului pe care îl separă de minciună – și comuniștii, și naziștii, și pesediști, și naționaliștii –, cred asta toți, inclusiv diavolii. Doar că fiecare plasează adevărul și minciuna în locuri diferite și le asociază cu idei diferite. Așa încît numai precizarea termenilor (ce înțelegem prin adevăr, ce – prin fals) – care e politică și ideologică – dă distincției „adevăr-minciună“ valoarea ei eficientă. De aceea e o utopie să crezi că poți plana suveran deasupra distincțiilor politice (inclusiv stînga-dreapta) și nu-mi pot imagina că mai crezi în ea.

În fapt, noi, GDS, ne-am constituit nu în jurul unei distincții pompoase și passe-partout între „adevăr și minciună“, ci în jurul distincției mult mai precise și mai politice (chiar dacă n-o numeam astfel) dintre liberalism, înțeles comprehensiv și ceea ce i se opunea atunci și acum: neocomunismul, autoritarismul, stînga radicală, dreapta radicală, clericalismul, naționalismul, pe scurt, iliberalismul, cu un termen actual. Pentru noi adevărul politic, social și economic, dar și moral (sau ceea ce era mai aproape de adevăr) a fost și a rămas: societate liberă, pluralistă, domnia legii, capitalism, laicitate, europenitate. Treptat, unii dintre noi au adăugat și alte nuanțe binevenite, cum ar fi egalitatea de șanse, respectul pentru diferite minorități, compasiunea pentru defavorizați. Este ceea ce Grupul a susținut prin activitatea sa, prin premiile acordate și mai ales prin ceea s-a publicat în revista 22 timp de aproape treizeci de ani. În particular, nu știu să existe o altă publicație în România care să fi susținut pe termen mai lung, în mod mai consecvent și mai inteligent, liberalismul în acest sens decît revista 22. Cred deci că n-am trădat vocația inițială a Grupului și că „idealitatea“ noastră n-a murit. Au murit, probabil, unele iluzii, firești la generația ieșită din comunism. Opțiunile s-au diversificat, nuanțele s-au înmulțit. Generația noastră se duce, dragă Gabriel, iar oamenii tineri ne înțeleg tot mai greu în crispările și idiosincraziile noastre. Nu spun că trebuie să dansăm neapărat pe hora noutăților, dar nici să ne astupăm urechile încîntați de de noi înșine, cînd îi auzim muzica. Și să nu ținem predici. Căci vom ajunge să predicăm în deșert. De asta poate că plecarea ta, deși nedorită, e cumva utilă: cei rămași vom deveni mai conștienți de „nucleul liberal“ – cu toate modulațiile lui actuale – într-o lume amenințată de iliberalism cu toate modulațiile lui, inclusiv de o formă de fundamentalism, pentru care, iată, sună a erezie chiar și afirmația neutră că, în pofida a orice, Marx aparține „marii culturi a Europei“.

O vorbă și despre portretul „administrativ“ al Grupului pe care îl faci. E iarăși o caricatură și nu voi intra în detalii. Oricum, dacă restaurantul s-a întins într-o mare parte a casei (la parter), e și „meritul“ tău. Ai abandonat acum cîțiva ani Librăria din fundul curții, preocupat de considerente de rentabilitate. Se pare că nu „împărțirea dintre adevăr și minciună“ te-a ghidat – și pe bună dreptate. Și nici pe noi, cînd, constrînși de necesitate, a fost nevoie să administrăm util spațiul rămas. Ceea ce n-a fost deloc simplu. Puteam face mai mult, mai bine? Cu siguranță. Poate că, dacă ne-ai fi dat mai puține lecții de morală și mai mult ajutor efectiv, am fi reușit. Oricum, menținerea independenței revistei 22, ba chiar a existenței revistei în sine a fost un efort major făcut de mai mulți dintre noi (în general pro bono), pentru a nu mai vorbi despre redacție. (Tu de mult timp n-ai mai contribuit la acest efort.) E de mirare – s-ar zice – cum de a putut ieși ceva totuși de valoare – revista – căci asta n-ai să negi – din ceea ce numești acum „un loc urît“ și populat de „impostură civică“. Sau cumva locul a devenit „urît“, atunci cînd nu l-ai mai putut tu ocupa, iar „impostura“ a apărut cînd tu ai fost contrazis?

Au fost de fapt două-trei ocazii interesante cînd dificultățile materiale ale revistei ar fi putut fi ușurate bine cu mijloace „neconvenționale“: a fost o propunere de la Gold Corporation de a ne da publicitate, respinsă de Rodica Palade, pe atunci redactor-șef. Tot de acolo a venit și invitația unei călătorii de lux în Noua Zeelandă, acceptată de mulți redactori și directori de publicații. Din nou Rodica Palade a refuzat. Și a fost, de asemenea, propunerea ta de a subvenționa revista, în condițiile în care Humanitas devenea co-acționar cu GDS. Cu 51%, că doar tu nu erai filantrop, ca să predai gratis controlul! Consiliul Director de atunci, cu Radu Filipescu în frunte, a refuzat. Și așa, tu ai rămas cu trîmbițarea eticului, iar noi, GDS și 22, cu „fantomele glorioase“ – bașca, ce-i drept, un strop de libertate.

Cu tristețe și resemnare,

Andrei Cornea

---

 

Comunicat de presă Grupul pentru Dialog Social

3 octombrie 2019

Grupul pentru Dialog Social a luat act de demisiile domnului Gabriel Liiceanu și doamnei Monica Macovei, survenite ulterior Adunării Generale la care au participat și și-au exprimat votul. Regretăm opțiunea acestora și dezavuăm afirmațiile ofensatoare la adresa unor colegi.

Grupul pentru Dialog Social, cea mai longevivă organizație a societății civile, care anul acesta împlinește 30 de ani, își va continua misiunea în pofida unor sincope, inerente într-o atât de lungă existență. Grupul, format din zeci de intelectuali de valoare, rămâne fidel principiilor și valorilor pe care le-a asumat încă de la formare și va milita, așa cum a făcut mereu, pentru democrație și statul de drept și va fi o tribună de reflecție critică a problemelor fundamentale care frământă societatea românească.

Consiliul Director al GDS

https://revista22.ro/actualitate-interna/comunicat-de-presa-grupul-pentru-dialog-social

---

 

 

Comunicat de presă Grupul pentru Dialog Social

23 iulie 2019

Joi, 25 iulie 2019, ora 12:00, Grupul pentru Dialog Social, cu sprijinul a peste 20 de organizații din societatea civilă, va organiza o conferință de presă în care va anunța finalizarea și înaintarea unui Memorandum adresat tuturor autorităților publice centrale cu responsabilități în domeniul protecției copilului.

Anual, mii de tineri ies de sub tutela statului și pășesc în viața reală complet nepregătiți pentru ce îi așteaptă. Nu primesc sprijinul de care au nevoie, ci sunt lăsați singuri în fața unor provocări mult prea mari. O mare parte dintre ei nu reușesc să se adapteze schimbării bruște, nu se integrează pe piața muncii și nu duc o viață stabilă. Mulți ajung pe străzi ori cad pradă exploatării de către rețele de crimă organizată. Nu știm numărul lor exact pentru că nu există un instrument de monitorizare post-instituționalizare.

În centrele de tip rezidențial ori sub îngrijirea asistenților maternali, abuzurile suferite de copii rămân nedescoperite și nesancționate. Mijloacele pe care minorii și tinerii le au la dispoziție pentru a reclama abuzurile fie sunt ineficiente, fie nu există. În jurul făptuitorilor se ridică adeseori ziduri birocratice menite să-i protejeze.

La inițiativa Grupului pentru Dialog Social, peste 20 de organizații care luptă pentru respectarea drepturilor copilului și oferă servicii sociale au redactat un memorandum către autoritățile publice centrale prin care oferă o serie de recomandări și solicită adoptarea unui mare număr de măsuri urgente pentru sprijinirea copiilor din sistemul de protecție.

Printre aceste recomandări și măsuri se numără și:
● Înființarea unui comitet interministerial între toate ministerele și autoritățile publice cu responsabilități privind protecția copilului și a celor din sistemul de protecție a statului. Rolul acestui comitet este asigurarea unui cadru în care statul să dezvolte politici și măsuri coerente, care să ia în considerare interesul superior al copilului.
● Depolitizarea structurilor instituționale existente, precum Consiliul de Monitorizare înființat în baza Legii nr. 8/2016 și Avocatul Copilului. De asemenea, transparentizarea completă a sistemului de protecție specială, prin publicarea de rapoarte detaliate lunare de către DGASPC-uri și de către ANPDCA.
● Implicarea constantă a organizațiilor în procesul de decizie precum și delegarea de către DGASPC-uri a mai multor servicii ai căror beneficiari sunt copiii aflați sub măsura protecției speciale către organizații non-guvernamentale.
● Creșterea nivelului de calificare și de selectare a personalului de îngrijire.
● Monitorizare și suport post-instituționalizare a tinerilor pe o perioadă de 3 ani.
● Investigarea și analizarea cazurilor de violență instituțională și de supunere a copiilor care nu suferă de nicio afecțiune psihiatrică la tratamente medicamentoase de care nu au nevoie.
● Stoparea violenței instituționale și introducerea unor intervenții recuperatorii și a suportului social de care au nevoie minorii din centre și tinerii care au părăsit sistemul de protecție, precum și acordarea de compensațiile morale și materiale.

Solicităm, în încheiere, ca organizațiile semnatare să fie periodic informate cu privire la stadiul tuturor măsurilor luate de Guvernul României, prin autoritățile abilitate, pentru ducerea la îndeplinire a solicitărilor prezentate anterior, precum și informări din oficiu, către publicul larg și către beneficiarii sistemului de protecție specială, care să asigure un dialog onest și eficient în scopul reformării reale a sistemului de protecția copilului.

 

---

 

 

Apelul Grupului pentru Dialog Social:

Votează pe 26 mai!

Inerția ne menține în dictatura hoților!

19 mai 2019

În 26 mai avem posibilitatea de a ne alege reprezentanții pentru Parlamentul European. Din 2007, de când suntem membri ai Uniunii Europene, au ajuns să ne reprezinte la Bruxelles, prin neimplicarea noastră, persoane care nu doar că nu aveau ce să caute acolo, dar care ne-au făcut de râs în fața întregii lumi. Unii au fost prinși furând, alții s-au remarcat prin stupizenie și incultură politică, alții nu știau nici româna, darmite altă limbă. Prea puțini au fost cei care și-au onorat reprezentarea și tocmai ei au fost cei mai huliți în țară. Și, ca să înțelegem mai bine cât a costat indiferența noastră, am primit-o acasă, ca prim-ministru, pe una dintre cele mai longevive europarlamentare, nevenindu-ne să credem că e adevărat ce trăim. Acum, când suntem în deplină cunoștință de cauză, e limpede că nu mai putem continua așa.

Tot în 26 mai suntem chemați să răspundem la cele două întrebări de la referendum. De treizeci de ani ne zbatem să ieșim din acest tunel al corupției și al minciunii. Migrația masivă din ultima perioadă se datorează în primul rând acestui flagel al hoției care îl descurajează pe orice om cinstit să facă ceva aici. De peste doi ani mulți am ieșit în stradă pentru că am simțit zi de zi ce înseamnă ca un stat să fie condus de politicieni corupți, condamnați și inculpați penal. Organizați mafiotic și deghizați în partide politice, aceștia nu vor altceva decât impunitate pentru faptele comise. Avem posibilitatea acum să oprim acest tăvălug, să spunem DA pentru justiție independentă, DA pentru statul de drept.

De aceea suntem datori să ne asumăm responsabilitatea votului, atât la europarlamentare cât și la referendum și să-l exercităm cu încredere. „Un popor inert este cel mai mare pericol pentru democrație.”(Curtea Suprema de Justiție a Statelor Unite). Noi am arătat că nu suntem un popor inert. Să nu fim nici acum! Alături de demonstrațiile pașnice, care au scos în stradă sute de mii de oameni înșelați de cei care erau meniți să-i slujească și care n-au făcut decât să-i fure, votul este arma noastră cea mai puternică.

Grupul pentru Dialog Social

https://revista22.ro/actualitate-interna/voteaza-pe-26-mai-inertia-ne-mentine-in-dictatura-hotilor

---

 

 

Comunicat al GDS cu privire la amenințările cu moartea

primite de jurnalista Emilia Șercan

 

 18 aprilie 2019

Doamna Emilia Șercan, jurnalist și profesor la Universitatea din București, ne-a dat în ultimii ani speranța, prin investigațiile sale profesioniste, că mediul academic românesc – profund degradat de practica plagiatelor – poate reveni la normalitate. Perseverența și curajul cu care a făcut toate aceste investigații sunt impresionante și au scos la iveală o serie numeroasă de infracțiuni de furt intelectual comise de înalți demnitari ai statului. În ultima perioadă a cercetat tezele de doctorat ale unor membri importanți ai Academiei de Poliție. În acest context, în seara zilei de luni 15 aprilie, a primit amenințări cu moartea prin mesaj pe telefonul mobil.

Pe fondul tragediilor recente care i-au avut drept victime pe jurnaliștii de investigaţie Daphne Caruana Galizia (Malta) și Jan Kuciak (Slovacia), considerăm aceste amenințări extrem de periculoase și solicităm Ministerului de Interne și Poliției Române să-i asigure protecția necesară și să-i identifice pe agresori. Așteptăm un mesaj clar și neîntârziat al autorităților cu privire la cercetările pe care le întreprind.

Trăim într-o țară membră a Uniunii Europene și nu putem tolera astfel de intimidări la adresa jurnaliștilor care se pun în slujba adevărului și a integrității.

Grupul pentru Dialog Social

https://revista22.ro/actualitate-interna/comunicat-gds-viata-jurnalistei-emilia-sercan-este-amenintata-cerem-mai-sa-i-asigure-protectia

---

 

Precizări GDS despre diverse alegații din mass-media

17 aprilie 2019

În legătură cu diversele alegații care s-au făcut în mass-media în ultima vreme, precizăm:

1.Grupul pentru Dialog Social este o organizaţie de utilitate publică din 2004, dar nu a primit și nu primește niciun ban de la stat.

2. Silviu Brucan nu a fost niciodată membru GDS, el doar a semnat documentul prin care în ianuarie 1990 i-a fost acordată Grupului spre folosire clădirea în care funcționează și în prezent.

3. Întrucât în ultima vreme numele lui Andrei Pleșu a fost constant asociat Grupului, precizăm că dânsul nu mai este membru GDS din 2012, când și-a anunțat demisia.

4. Precizăm că Mircea Dinescu a fost numit membru fondator al GDS pentru meritele sale de rezistent împotriva regimului comunist de dinainte de decembrie 1989, dar în afară de acest titlu onorific, dânsul nu a participat niciodată la întâlnirile și acțiunile grupului.

---

 

 

 

 

COMUNICAT GDS

ÎN LEGĂTURĂ CU PREMIUL GDS 2018

16 aprilie 2019

Grupul pentru Dialog Social (GDS) a luat cunoștință de mesajul public prin care Procurorul General al României, Augustin Lazăr, anunță că transmite Premiul GDS pe anul 2018 disidentului Iulius Filip și tuturor luptătorilor anticomuniști care au făcut cu putință ca astăzi să trăim într-o țară democratică.

Premiul va fi trimis domnului Augustin Lazăr la Ministerul Public spre a fi apoi transmis celor pe care dânsul i-a indicat. În aceste condiții, de comun acord, decernarea premiului GDS din data de 17 aprilie 2019 este contramandată.

Îl asigurăm pe domnul Augustin Lazăr de solidaritatea noastră în lupta anticorupție a Ministerului Public pe care îl conduce.

Precizări despre decizia dlui Daniel Morar de a renunța la premiul GDS

„Cât privește scrisoarea deschisă a dlui Daniel Morar către GDS, prin care ni se spune că renunță la premiul acordat de noi în anul 2011, putem face precizarea următoare: prestația ulterioară a domniei sale, ca judecător CCR, dezminte rațiunile pentru care premiul i-a fost acordat, de aceea returnarea lui este binevenită. Precizam de asemenea ca motivele pentru care i-am acordat dlui Morar premiul GDS in 2011 sunt aceleasi cu cele pe care le-am avut in vedere acum, cind i-am acordat premiul GDS pe 2018 dlui Augustin Lazar.“

https://revista22.ro/actualitate-interna/comunicat-grupul-pentru-dialog-social-nu-ii-retrage-premiul-procurorului-general-augustin-lazar

---

 

 

 

 Comunicat GDS

26 martie 2019

GRUPUL PENTRU DIALOG SOCIAL, reprezentat de Andrei Cornea, participă marţi, 26 martie 2019, la consultări cu dl. Preşedinte Klaus Iohannis pe tema referendumului pentru justiţie, împreună cu alţi reprezentanţi ai societăţii civile.

---

 

 Comunicat GDS

1 martie 2019

Grupul pentru Dialog Social

susţine protestul magistraţilor

 

---

ANUNȚ GDS

 2 februarie 2019

„Grupul pentru Dialog Social (GDS) aduce la cunoștința opiniei publice că articolele publicate de Victor Roncea în ziarul Evenimentul Zilei în 21, 22 și 30 ianuarie 2019 conțin numeroase aserțiuni calomnioase și insultătoare care cad sub incidența legii. GDS își rezervă dreptul de a da în judecată pe autor dar și publicația în care aceste calomnii fără acoperire au apărut.”

 

---

 

 Premiul GDS pe anul 2018:

AUGUSTIN LAZĂR,

PROCURORUL GENERAL AL ROMÂNIEI

1 februarie 2019

Premiul GDS pe anul 2018 a fost acordat procurorului general al României, Augustin Lazăr, pentru merite deosebite în lupta anticorupție.

---

 

GDS la Centenar

Pe 1 Decembrie 2018 am sărbătorit cu toții Centenarul României Mari. Dincolo de discursuri formale și parade politico-militare, este un moment special pentru țara noastră, un moment chiar unic, pe care avem șansa să-l trăim în timpul vieții noastre.

GDS este un club de intelectuali angajați, preocupați de democrație și adevăr, de apărarea justiției și a statutului de drept, de susținerea valorilor morale și spirituale care ne întemeiază. De aceea, GDS serbează alături de toți cetățenii români, indiferent de naționalitate și religie, acest Centenar, care e un prilej sobru de aducere aminte și de împrospătare a memoriei fiecăruia dintre noi.

Aveti mai jos linkul către vocea cardinalului Iuliu Hossu, cel care a citit la Alba-Iulia, pe 1 decembrie 1918, rezoluția unirii Transilvaniei cu România. E un document impresionant, care merită ascultat. Fotografiile, și ele istorice, sunt făcute de Samoilă Mîrza.

https://www.youtube.com/watch?v=9qrHz1_VWbg

La mulți ani, România !

---

Solicităm măsuri urgente pentru un referendum organizat corect: introducerea SIMPV, folosit la ultimele scrutinuri

17 septembrie 2018

Mai multe organizații neguvernamentale au solicitat astăzi premierului Viorica Dăncilă elaborarea unei ordonanțe de urgență pentru introducerea Sistemului informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal (SIMPV) la referendumul pentru modificarea Constituției. De asemenea, am atras atenția asupra numeroaselor probleme pe care le prezintă legislația privind organizarea referendumului, precum și asupra nevoii de a rezolva aceste deficiențe în Parlament, pentru a corespunde recomandărilor internaționale.

Textul scrisorii poate fi consultat mai jos:

În atenția doamnei Prim Ministru Viorica Dăncilă
Guvernul României

Spre știință
Domnului Liviu Dragnea
Președintele Camerei Deputaților

Domnului Călin Popescu Tăriceanu
Președintele Senatului

Solicităm măsuri urgente pentru un referendum organizat corect: introducerea Sistemului informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal (SIMPV), folosit la ultimele scrutinuri

Organizațiile semnatare atrag atenția asupra gravelor lipsuri legislative aferente Legii nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului în contextul în care pe data de 7 octombrie este previzionată organizarea unui referendum național privind modificarea Constituției. Legislația în vigoare este deficitară și nu reglementează conform normelor internaționale în domeniu procedurile privind organizarea referendumului, incluzând formarea birourilor electorale, campania pentru referendum, procedurile pentru contestații, cele privind observarea sau crearea transparenței necesare pentru a asigura încrederea publică în proces.

În acest context, considerăm că una dintre problemele principale este lipsa Sistemului informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal (SIMPV), care a fost introdus pentru alegerile locale (Legea 115/2015) și alegerile parlamentare (Legea 208/2015). Reglementările respective nu se regăsesc în Legea 3/2000. SIMPV este un sistem care a contribuit semnificativ la creșterea încrederii publice în procesele electorale și considerăm că este absolut necesară utilizarea acestuia în condițiile în care nu ar exista alte metode eficiente de verificare a votanților în timp real și nici pentru prezentarea unor informații esențiale despre prezența la referendum, votul pe listele suplimentare sau utilizarea urnei speciale. Ultimele două instrumente au generat dezbateri semnificative în sfera publică în timpul referendumului din 2012 și a alegerilor prezidențiale din 2014, când au existat suficiente suspiciuni privind utilizarea abuzivă a acestora. Conform legii actuale, situația potențialelor voturi multiple ar trebui verificată de către AEP, fapt care este total contraproductiv și care ar însuma resurse semnificative de timp, fonduri și personal. Verificarea trebuie realizată preventiv, iar datele publicate în timp real.

Astfel, solicităm adoptarea cât mai curând a unei ordonanțe de urgență care să reglementeze utilizarea SIMPV pentru organizarea referendumului, asigurând în același timp o perioadă suficientă de timp Autorității Electorale Permanente și celorlalte instituții implicate în procesul de punere în funcțiune a SIMPV pentru a pregăti sistemul și personalul aferent în condiții optime. Considerăm că trebuie preluate prevederile privind filmarea procedurilor de numărare a voturilor în secțiile de votare[1] și cele referitoare la organizarea votării și observarea, din Legea 208/2015.

De asemenea, susținem că organizarea proceselor electorale și a referendumurilor nu se poate realiza exclusiv prin reglementări în regim de urgență, astfel că solicităm introducerea ca prioritate legislativă în Parlament modificarea Legii 3/2000 pentru a satisface recomandările internaționale în domeniu, precum cele incluse în rapoartele OSCE/ODIHR privind România[2]. Încheiem prin a sublinia faptul că un referendum sau orice alt proces electoral nu ar trebui să aibă loc în condițiile în care legislația care reglementează organizarea acestora (în speță Legea 3/2000) nu este coerentă și nu permite organizarea lor în condiții de transparență, corectitudine și încredere publică.

Contact

Septimius Pârvu, Expert Forum

septimius.parvu@expertforum.ro, 0787.638.315

Organizatii semnatare:

Asociaţia pentru Dezvoltare, Transparenţă şi Participare Publică “CIVICA”  (CIVICA)

Centrul pentru Studiul Democrației

CENTRAS – Centrul de Asistenta pentru Organizatii Neguvernamentale

Centrul pentru Resurse Civice

Centrul pentru Inovare Publică

Centrul Român pentru Politici Europene

Centrul de Resurse pentru Participare Publică

Comunitatea Declic prin Tudor Bradatan, director executiv

Expert Forum (EFOR)

Freedom House

Funky Citizens

Forum Apulum

Geeks for Democracy

Grupul pentru Dialog Social

Bucharest Center for Political Theory (BCePT)

https://expertforum.ro/simpv-la-referendum/

---

 Scrisoare deschisă – Organizații civice

(București, 04.06.2018)

 

Domnule Președinte Klaus Iohannis,

 

Urmare a deciziei Curții Constituționale în dosarul nr. 589E/2018 prin care 6 judecători ai CCR au acordat ministrului Justiției prerogative discreționare privind revocarea magistraților cu funcții de conducere și au impus Președintelui României revocarea din funcție a Procurorului-șef al DNA, organizațiile semnatare vă solicită organizarea de consultări publice atât cu organizații ale societății civile, cât și cu partide politice și organizații profesionale din sistemul judiciar care să preceadă și să ajute la formularea hotărârilor și acțiunilor subsecvente deciziei CCR. Acestea nu trebuie să se reducă la disputa în jurul cererii de revocare a Procurorului-șef DNA, ci trebuie să privească și viitorul luptei anticorupție, independența Justiției, respectarea statului de drept și rolul Curții Constituționale.

Considerăm necesare aceste consultări pentru că România a ajuns într-un moment critic al istoriei, în care locul nostru în Uniunea Europeană, democrația și statul de drept sunt puse cu intenție în pericol chiar de către cei aleși sau numiți să le apere.

În opinia noastră, a celor 37 de grupuri și organizații civice semnatare, decizia CCR este contrară legii, prevederilor constituționale și obligațiilor asumate prin Mecanismul de cooperare și verificare și prin Tratatul de aderare la UE și subminează atribuțiile altor puteri în stat. Pe scurt, decizia ne întoarce cu rea intenție la momentul preaderării la UE, când Justiția era complet aservită puterii politice, dosarele se deschideau sau închideau în ședințe de partid la comandă politică, iar procurorii erau anchetați și dați afară din magistratură dacă investigau corupția politică.

Credem, în același timp, că CCR este și trebuie să rămână o instituție fundamentală în arhitectura constituțională a statului român, că este o instituție care trebuie respectată, chiar dacă acțiunile unor membri CCR, care au folosit instituția pentru interese politice sau răfuieli personale, au diminuat momentan prestigiul și profesionalismul Curții.

Pentru toate acestea, vă rugăm, domnule Președinte, să demarați consultări publice înainte de a acționa în baza deciziei CCR și să ascultați opiniile tuturor celor interesați.

Cu stimă,

#ActivAG Pitești

Acțiunea Civică Galați

Asociația Aradul Civic

Asociația România Vie

Corupția Ucide

Diaspora Franța solidară cu România

Evident Deva

Geeks for Democracy

Grupul civic #insist

Grupul pentru Dialog Social

#Iașulnutace

Inițiativa Craiova

Inițiativa Timișoara

Inițiativa România

Mureșul Civic

Noul Orizont Valencia

Oradea Civică

Organizatia Eu Ro Aleg 2.0

Procivic Baia mare

#Reset

#Rezist Birmingham WMW

#Rezist Constanța

#Rezist Dublin

#Rezist Liguria

#Rezist Lyon

#Rezist Milano

#Rezist München

#Rezist Râmnicu Vâlcea

#Rezist Toronto

#Rezist Bruxelles

#REZISTENȚA

Ștafeta Steagului Uniunii Europene

Timișoara Civică

Umbrela Anticorupție Cluj

#Văvedem din București

Vă Vedem din Sibiu

VeDem Just – Voci pentru Democrație și Justiție

Reactiv Brașov

---

Comunicat de presă – Societatea Timișoara

9 mai 2018

Protest față de un gest consternant. În urmă cu câteva zile, președintele Comisiei Europene, domnul Jean-Claude Juncker, a rostit la Trier (Germania) un discurs cu prilejul împlinirii a 200 de ani de la nașterea lui Karl Marx, principalul ideolog al regimurilor comuniste.

Participarea unui oficial al Uniunii Europene (structură care are la bază toate principiile democrației autentice și drepturile omului) la comemorarea unuia dintre inspiratorii crimelor comuniste, a personajului care a nesocotit tocmai acele valori pe care se întemeiază construcția Uniunii Europene, este în sine un fapt reprobabil.

Mai mult, domnul Jean-Claude Juncker l-a evocat pe Marx ca pe un filosof ale cărui idei nu pot fi condamnate numai pentru că au fost greșit aplicate de cei care l-au urmat.

Această interpretare a doctrinei care a stat la baza regimurilor criminale comuniste timp de peste un secol, în zeci de țări de pe toate continentele, sfidează memoria și suferințele milioanelor de victime ale comunismului din întreaga lume.

În ultimele două decenii, o serie de organizații internaționale au condamnat comunismul și crimele săvârșite în numele ideologiei marxiste. Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (25 ianuarie 2006), Parlamentul European (2 aprilie 2009) și Adunarea Parlamentară a OSCE (2 iulie 2009) au votat rezoluții care condamnau comunismul. În 3 iunie 2008, la Praga, a fost lansată declarația intitulată ‘Conștiința europeană și comunismul

book of ra deluxe play free

more chilli slots

play mega moolah australia

50 lions casino game

lucky 88 pokie online

betamo

lobstermania 3 slot machine

genesis casino online

1 dollar deposit online casino in new zealand

novoline kostenlos spielen

i