CĂTRE,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ A ROMÂNIEI

DOMNULE PREȘEDINTE,

Subsemnații,

  • XXXXX, identificat cu C.I. XXXX, profesor universitar doctor în cadrul XXXX, membru al Grupului pentru Dialog Social;
  • XXXX, identificată cu C.I. XXXXX, profesor asociat doctor la XXXXX, membră a Grupului pentru Dialog Social;
  • XXXXX, identificat cu C.I. XXXXX, profesor universitar doctor în cadrul XXXX, membru al Grupului pentru Dialog Social,
  • XXXXX, identificat cu C.I. XXXX, membru al Grupului pentru Dialog Social,

Cu domiciliul procesual stabilit la Asociația Grupul pentru Dialog Social (București, Calea Victoriei, nr. 120, cod poștal 010093), adresă de contact: gdsdialog@gmail.com, toți în calitate de cetățeni români cu drept de vot,

în temeiul:

  • 146, lit. f) din Constituția României;
  • 37 și 38 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale;
  • 3, art. 31, alin. (1) și (2) din Legea nr. 370/2004 privind alegerea Președintelui României,

formulăm prezentul :

MEMORIU AMICUS CURIAE

prin care solicităm Onoratei Curți ca, în raport de argumentele de fapt și de drept ce vor fi expuse în cuprinsul prezentului Memoriu, să dispună:

Respingerea oricăror contestații ce au fost depuse și urmează să fie depuse cu privire la Decizia Biroului Electoral Central nr. 18D din 09.03.2025 privind respingerea înregistrării candidaturii și a semnului electoral ale domnului Georgescu Călin la alegerile pentru Președintele României din anul 2025.

Considerăm această decizie a Biroului Electoral Central ca fiind temeinică și legală, având în vedere atingerile aduse de candidatura domnului Georgescu Călin dispozițiilor art. 1, art. 3 , art. 8, art. 10, art. 11, art. 44, art. 80, art. 83, precum și ale art. 148 și art. 149 din Constituția României.

Pentru a dispune în sensul celor solicitate mai sus, vă rugăm să aveți în vedere următoarele:

MOTIVE

  1. SUCCINTĂ PREZENTARE A SITUAȚIEI DE FAPT

            Menționăm faptul că domnul Georgescu Călin a candidat pentru funcția de Președinte al României și în cadrul alegerilor desfășurate în 2024, anulate prin Hotărârea Curții Constituționale a României nr. 32/2024 privind anularea procesului electoral cu privire la alegerea Președintelui României din anul 2024[1], ca urmare a constatării de către Curtea Constituțională a României a încălcării mai multor dispoziții legale și constituționale, inclusiv cu privire la legislația referitoare la finanțarea campaniilor electorale.

Cu aceeași ocazie, mai multe instituții din cadrul sistemului național de securitate au evidențiat implicarea ilegală în finanțarea și desfășurarea campaniei electorale a domnului Georgescu Călin pentru funcția de Președinte al României a unor actori statali și non-statali, în special Federația Rusă[2]. Nu în ultimul rând, Consiliul Suprem de Apărare a Țării (C.S.A.T.) a constatat existența unor atacuri cibernetice la adresa instituțiilor României cu scopul de a influența corectitudinea procesului electoral, fapt confirmat prin comunicatul de presă emis de către C.S.A.T. în acest scop la data de 28 noiembrie 2024[3].

Cu privire la faptele anterior menționate, diferite structuri de parchet din cadrul statului român au declanșat urmărirea penală în directă legătură cu participarea domnului Georgescu Călin la alegerile pentru funcția de Președinte al României. În acest sens, menționăm:

  • comunicatul de presă din 5 decembrie 2024 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prin care se confirmă începerea urmăririi penale cu privire la infracțiunile de corupere a alegătorilor, spălarea banilor, fals informatic și incitare la ură[4];
  • comunicatul de presă din 6 decembrie 2024 al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prin care se confirmă începerea urmăririi penale cu privire la săvârșirea infracțiunilor de operațiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice, tentativă la infracțiunea de perturbarea funcționării sistemelor informatice și tentativă la infracțiunea de acces ilegal la un sistem informatic[5];
  • comunicatul de presă din 26 februarie 2025 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție cu privire la punerea în mișcare a acțiunii penale față de domnul Georgescu Călin sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de: i) instigare la acțiuni împotriva ordinii constituționale; ii) comunicarea de informații false; iii) fals în declarații; iv) iniţierea sau constituirea unei organizaţii cu caracter fascist, rasist ori xenofob, aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unui astfel de grup; v) promovarea, în public, a cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război; vi) iniţierea sau constituirea unei organizaţii cu caracter antisemit, aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unei astfel de organizaţii[6].

Dincolo de existența celor trei demersuri judiciare, toate de natură să indice săvârșirea unor infracțiuni incompatibile cu exercitarea puterii de stat, domnul Georgescu Călin s-a făcut în mod constant remarcat în spațiul public din România prin numeroase poziționări care indică fără echivoc, așa cum vom arăta, intenția de a aduce atingere sau chiar de a înlătura cele mai importante valori constituționale ale statului român.

La data de 7 martie 2025 domnul Georgescu Călin a înregistrat la Biroul Electoral Central candidatura pentru funcția de Președinte al României.

Ulterior, prin Decizia nr. 18D din 09.03.2025, Biroul Electoral Central a respins înregistrarea candidaturii domnului Georgescu Călin pentru funcția de Președinte al României.

 

  1. COMPETENȚA CURȚII CONSTITUȚIONALE

Cu privire la competența Curții Constituționale de a realiza un control de constituționalitate și legalitate în vederea stabilirii validității/invalidității candidaturilor pentru funcția de Președinte al României, arătăm că această competență este în mod expres prevăzută de dispozițiile constituționale și legale în vigoare. Astfel, potrivit:

  • 146 din Constituția Românie: ”Curtea Constituţională are următoarele atribuţii: (...) lit. f) veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui României şi confirmă rezultatele sufragiului;”
  • 38, Legea nr. 47/1992: ”Contestaţiile cu privire la înregistrarea sau neînregistrarea candidaturii la funcţia de Preşedinte al României (...) se soluţionează de Curtea Constituţională, cu votul majorităţii judecătorilor, în termenele prevăzute de legea pentru alegerea Preşedintelui României.”
  • 31, Lege nr. 370/2004: ”În cel mult 24 de ore de la expirarea termenului prevăzut la art. 29 alin. (2), respectiv la art. 30 alin. (6), candidaţii, partidele politice, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţele politice, alianţele electorale şi alegătorii pot contesta înregistrarea sau respingerea înregistrării candidaturilor sau a semnelor electorale, după caz. Contestaţiile se fac în scris şi se depun la Curtea Constituţională.”

De altfel, Curtea Constituțională a realizat în mod repetat în practica sa un control privind validitatea candidaturilor pentru funcția de Președinte al României, confirmând (a se vedea în acest sens, Hotărârea nr. 26 din 10 noiembrie 2004; Hotărârea nr. 17 din 25 septembrie 2014; Hotărârea nr. 19 din 24 septembrie 2019, Hotărârea nr. 44 din 26 septembrie 2019; Hotărârea nr. 64 din 30 septembrie 2019) sau infirmând (a se vedea în acest sens, Hotărârea nr. 4 din 22 septembrie 2019; Hotărârea nr. 21 din 25 septembrie 2019; Hotărârea nr. 2 din 5 octombrie 2024) deciziile Biroului Electoral Central cu privire la admiterea sau respingerea unor candidaturi.

Necesitatea existenței unei jurisdicții competente să se pronunțe cu privire la validitatea candidaturilor este subliniată și prin acte supranaționale recunoscute drept reper în ceea ce privește dreptul electoral, inclusiv prin jurisprudența Curții Constituționale. Astfel, prin documentele de referință ale Comisiei de la Veneția s-a stabilit exercitarea de către orice organisme jurisdicționale a unui control cu privire la desfășurarea oricărui tip de scrutin presupune și posibilitatea pronunțării cu privire la validitatea sau invaliditatea unor candidaturi (Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept, Codul bunelor practici în materie electorală, 2002, pct. 92).

Din acest punct de vedere, considerăm că atât Curtea Constituțională a României, cât și Biroul Electoral Central au competența de a se pronunța cu privire la îndeplinirea condițiilor legale și constituționale de către candidatura domnului Georgescu Călin pentru funcția de Președinte al României.

Cu privire la criteriile ce fac obiectul controlului realizat de către Curtea Constituțională în vederea stabilirii validității candidaturilor pentru funcția de Președinte al României, arătăm că acestea au fost în mod expres stabilite de către însăși Curtea Constituțională. Prin jurisprudența sa ocazionată de organizarea alegerilor pentru Președintele României în temeiul actualului cadru legislativ (respectiv Legea nr. 370/2004), Curtea a stabilit două taxonomii distincte privind criteriile menționate: prima taxonomie a clasificat criteriile în ”condiții de eligibilitate” (precum împlinirea vârstei de 35 de ani, domiciliul în țară etc.) și ”impedimente constituționale” (precum inexistența dreptului de vot sau interzicerea asocierii în partide politice); cea de-a doua taxonomie a clasificat criteriile în ”condiții de formă” (precum forma scrisă a candidaturii, semnarea acesteia de către candidat, depunerea declarației de acceptare a candidaturii, a declarației de avere și a declarației de interese etc.) și ”condiții de fond”. La rândul lor, ”condițiile de fond” au fost clasificate în ”condiții de fond generale” (prevăzute, generic, de Constituția României și, în special de Titlul I și Titlul III din cadrul acesteia) și ”condiții de fond speciale” (precum împlinirea de către candidat a vârstei de 35 de ani, existența dreptului de vot, absența interdicției asocierii în partide politice etc.).

În ceea ce privește condițiile de fond generale, Curtea a arătat în mai multe rânduri faptul că în cazul realizării controlului cu privire la validitatea candidaturilor pentru funcția de Președinte al României nu ne aflăm în cazul unui simplu contencios electoral (așa cum se întâmplă în cazul procedurilor instituite prin acte normative din materia dreptului electoral), ci într-un cadru specific contenciosului constituțional[7]. Așadar, normele de referință utilizate în cadrul acestei proceduri nu sunt reprezentate exclusiv de către prevederile Legii nr. 370/2004, ci de către toate normele de referință utilizate în cadrul controlului de constituționalitate, respectiv de întregul bloc de constituționalitate din România, incluzând deopotrivă Constituția formală, deciziile și hotărârile Curții Constituționale.

Prezentul Memoriu, precum și Hotărârea ce urmează a fi pronunțată de către Curtea Constituțională vizează neîndeplinirea condițiilor generale de natură constituțională de către candidatura domnului Georgescu Călin pentru funcția de Președinte al României. Astfel, așa cum vom detalia în secțiune III a prezentui Memoriu, considerăm că această candidatură aduce atingere atât dispozițiilor constituționale privind rolul Președintelui României, cât și identității constituționale și identității naționale a României.

Sunt deosebit de relevante în acest sens o serie de declarații publice, fragmente de publicistică, opinii exprimate în presă sau programe politice asumate de către candidatul Georgescu Călin. Subliniem că însăși Curtea Constituțională a arătat în mod constant că pot fi reținute drept argumente cu privire la neconstituționalitatea unui candidaturi pentru funcția de Președinte ”declarații (...), considerații de ordin filosofic, moral ori politic, precum și opinii exprimate în presă. Acestea toate pot fi reținute ca argumente juridice în fața Curții Constituționale (...)” atât timp cât acestea se dovedesc utile Curții în a statua asupra problemelor de drept (Hotărârea nr. 1 din 8 septembrie 1996). Similar, Curtea Constituțională a stabilit că va analiza ”poziții publice/fapte notorii/înscrisuri” pentru a stabili în ce măsură persoana care candidează prezintă garanții cu privire la îndeplinirea atribuțiilor prezidențiale (Hotărârea nr. 2 din 5 octombrie 2024).

Drept consecință, având în vedere faptul că prezentul Memoriu probează nerespectarea condițiilor de fond generale necesare pentru validarea unei candidaturi la funcția de Președinte al României, astfel cum au fost acestea stabilite prin jurisprudența Curții Constituționale, considerăm că instanța amintită este competentă să se pronunțe cu privire la orice contestații ce au fost depuse și urmează să fie depuse cu privire la Decizia Biroului Electoral Central nr. 18D din 09.03.2025 privind respingerea înregistrării candidaturii și a semnului electoral ale domnului Georgescu Călin la alegerile pentru Președintele României din anul 2025

  • TEMEINICIA ȘI LEGALITATEA DECIZIEI BIROULUI ELECTORAL CENTRAL NR. 18D din 19.03.2025

Considerăm că respingerea candidaturii domnului Georgescu Călin la funcția de Președinte al României, astfel cum a fost aceasta dispusă de către Biroul Electoral Central, este de natură să protejeze Constituția României, respectiv identitatea constituțională și identitatea națională a României, astfel cum sunt acestea exprimate în Constituția României, în mod special în Titlul I al acestui act normativ, dar și rolului constituțional al Președintelui României, astfel cum este acesta stabilit în cadrul Titlului III al legii fundamentale.

De altfel, însăși Constituția condiționează exercitarea mandatului Președintelui de respectarea acestor valori constituționale prin reglementarea în cadrul art. 82 a jurământului pe care Președintele trebuie să îl depună în fața Parlamentului drept condiție sine qua non în vederea preluării mandatului: "Jur să-mi dăruiesc toată puterea şi priceperea pentru propăşirea spirituală şi materială a poporului român, să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a României. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!".

Astfel cum vom arăta, prin acțiunile sale repetate, domnul Georgescu Călin a arătat o lipsă de atașament față de cea mai mare parte a valorilor incluse în jurământul prevăzut de art. 82 din Constituție și chiar intenția de le aduce în mod direct atingere.

Potențialele atingeri aduse identității constituționale a României prin candidatura domnului Georgescu Călin

Constituția nu este un act perfect. Dimpotrivă, un astfel de act poate fi criticat, pot fi propuse modificări la textul acestuia sau pot fi inițiate proceduri de revizuire. Totuși, având în vedere faptul că, în logica juridică modernă, statul, ca persoană de drept, ia naștere prin constituție, există o serie de prevederi constituționale cărora nu le poate fi adusă atingere fără a fi adusă atingere însăși identității constituționale a statului român. Astfel, orice candidat pentru o funcție publică, în mod special un candidat pentru funcția de Președinte al României, care neagă ori atacă oricare dintre aceste prevederi ale Constituției României demonstrează o atitudine ostilă la adresa statului român, punând în discuție însăși existența acestuia. Drept consecință, este necesară invalidarea unui demers ce ar avea drept consecință ocuparea unei funcții publice de către un astfel de candidat.

În ceea ce privește identitatea constituțională a României, arătăm că instanța constituțională română a dezvoltat o jurisprudență bogată, indicând existența mai multor componente (Decizia nr. 964 din 20 noiembrie 2012; Decizia nr. 64 din 24 februarie 2015; Decizia nr. 390 din 8 iunie 2021). Totuși, nu orice critică ori atingere adusă Constituției duce în mod automat la invocarea afectării identității constituționale, ”ci numai cele care relevă un anume grad de gravitate raportat la existența identitară și suverană a statului”[8]. Considerăm, drept urmare, că afectarea ”existenței suverane a statului” poate avea loc prin punerea în discuție a limitelor materiale ale revizuirii constituționale, considerate în mod direct de către legiuitorul constituant originar ca fiind parte a identității constituționale.

Limitele materiale ale revizuirii Constituției, astfel cum sunt acestea expres prevăzute de Constituția României la art. 152, includ ”caracterul naţional, independent, unitar şi indivizibil al statului român, forma republicană de guvernământ, integritatea teritoriului, independenţa justiţiei, pluralismul politic şi limba oficială”, precum și drepturile și libertățile fundamentale. Prin diferite manifestări publice, domnul Georgescu Călin a demonstrat în mod constant ostilitate față de unele dintre aceste elemente ale identității constituționale, contestându-le și chiar anunțând intenția modificării acestora, astfel cum vom arăta în cele ce urmează.

În ceea ce privește caracterele statului român, domnul Georgescu Călin a arătat în mod constant, repetat intenția de a institui un nou tip de stat, denumit ”statul suveranist-distributist”. Domnul Georgescu Călin a definit în programul său electoral[9] ”statul suveranist-distributist” ca fiind ”un model social și economic al libertății și al binelui comun (al frățietății), care se bazează pe producția locală și pe democrația participativă și care poate fi soluția salvatoare pentru orice țară, nu doar pentru România” și susținând că ”în România, tranziția către democrația participativă şi economia de piață în sistem suveranist-distributist marchează începutul Marii Renașteri Naționale”. Folosirea unor termeni precum ”tranziția” (spre un nou model, n.n.) sau ”Marea Renaștere Națională” indică intenția unei schimbări identitare a însuși statului român și al caracterelor sale constituționale, fapte ce nu poate fi acceptat fie și în prezența unei aprobări populare. Intenția de modificare a caracterelor actuale ale statului este susținută și prin alte fragmente ale programului politic, precum ”Statul actual (servil și nereprezentativ pentru popor) va fi înlocuit”, alternativa propusă fiind cea a ”statului suveran”. Reglementarea constituțională actuală indică deja caracterul suveran al statului, însă utilizarea conceptului ”suveran” drept alternativă la caracterele actuale ale statului român indică atribuirea unui conținut distinct, de natură să altereze identitatea constituțională actuală.

În ceea ce privește forma republicană de guvernământ, intenția afectării în mod structural a acesteia a fost afirmată în mod constant. Bunăoară, domnul Georgescu Călin a susținut într-o emisiune televizată că ”Noi nu avem nevoie, ca țară, ca să renaștem, de un guvern nou, ci de un regim nou. Asta este ideea centrală”[10]. Prin folosirea în mod contrastant a termenilor, domnul Georgescu Călin a arătat în mod foarte clar că prin ”regim” nu se referă la perioada în care o anumită persoană conduce un guvern sau ocupă funcția de Președinte al statului (astfel cum este uneori folosit termenul în vorbirea uzuală), ci la conceptul de formă de guvernământ, desemnând modul de exercitare a puterii în stat și, în mod special, titularul puterii de stat și tipul de șef al statului.

Critica adusă formei actuale de guvernământ și intenția de modificare în mod structural a acesteia este indicată în mod evident chiar în programul politic publicat de domnul Georgescu Călin, prin care se arată chiar la secțiunea ”Ce propun concret?” că se dorește ”o schimbare de sistem, deoarece pe scheletul actual nu se poate construi cu adevărat”[11].

Cu altă ocazie, domnul Georgescu Călin a făcut apologia unei perioade în care forma democratică de guvernământ a României a fost în mod forțat lipsită de conținut prin instituirea unui regim autoritar, respectiv în perioada 1940-1944: pentru domnul Georgescu Călin, Ion Antonescu ”a fost un om extrem de curajos, un bărbat puternic, care a venit în momentele cele mai dramatice ale neamului românesc. […] A fost un erou pe care ar trebui poporul român, când se va scrie istorie adevărată, să-l respecte cu profunzime”[12].

În ceea ce privește integritatea teritoriului, domnul Georgescu Călin a indicat în mai multe rânduri intenția de a repune în discuție granițele recunoscute la nivel internațional ale României. Cu titlu de exemplu, acesta a arătat într-o emisiune: ”Se schimbă lumea. Se vor schimba frontiere. Mai mult de atât - dacă se schimbă frontiere, unde suntem noi? Avem Bucovina de Nord - interes. Avem Bugeacul, avem Maramureșul de Nord - corect? Din fosta… cum se chema… Transcarpatia! Mai rămâne și pe la unguri… ”[13]. Referirea la o eventuală pierdere a unor teritorii ale României este, evident, de natură să încalce principiul integrității teritoriului, prevăzut expres ca limită materială a revizuirii de art. 152 al Constituției, caracterele unitar și indivizibil ale statului, prevăzute de art. 1 al Constituției, dar și inalienabilitatea teritoriului, prevăzută prin art. 3 al Constituției.

Dacă, dimpotrivă, referirea ar fi fost făcută la adăugarea la teritoriul actual al României a unor teritorii ce aparțin în acest moment altui stat, aceasta echivalează unei încălcări a altor dispoziții ale Constituției, la rândul lor incluse în Titlul I al legii fundamentale, respectiv art. 10, potrivit căruia ”România întreţine şi dezvoltă relaţii paşnice cu toate statele şi, în acest cadru, relaţii de bună vecinătate, întemeiate pe principiile şi pe celelalte norme general admise ale dreptului internaţional”, precum și obligația României prevăzută de art. 11 al Constituției de a respecta tratatele internaționale la care este parte, inclusiv Tratatul cu privire la relațiile de bună vecinătate şi cooperare dintre România şi Ucraina, încheiat la Constanta la 2 iunie 1997[14] sau Tratatul de înţelegere, cooperare şi bună vecinătate între România şi Republica Ungară, încheiat la Timişoara la 16 septembrie 1996[15].

În ceea ce privește drepturile fundamentale, ca limită materială a revizuirii constituționale și, implicit, element al identității constituționale, domnul Georgescu Călin a utilizat în mod constant un discurs de natură să diminueze individul și identitatea sa în raport cu statul. Tema predilectă a discursului său public a fost reprezentată de dreptul de proprietate, prevăzut de art. 44 din Constituția României, și modul în care acesta trebuie alterat. Astfel, programul politic intitulat ”Hrană, Apă, Energie” și asumat de Georgescu Călin indică în ansamblul său intenția de a favoriza doar un tip de proprietate, denumit de acesta ”proprietatea productivă”, fapt ce indică intenția de a limita dreptul de proprietate, considerat generic, și amintește în mod inevitabil doctrinele totalitare ale secolului XX și critica proprietății private.

În acest sens, programul politic menționat menționează ”generalizarea proprietății productive mici și mijlocii și a formelor asociative”, dar și alte măsuri specifice unei economii centralizate precum cea promovată în regimurile totalitare: ”dezvoltarea de bănci populare”, ”cooperative de producție și distribuție”, ”lucrătorii stăpâni pe pământ, pe utilaje și pe propriile aptitudini”. Forma ”comună” a ”proprietății productive” și excluderea altor tipuri de proprietate este subliniată și cu alte ocazii în același program: ”dezvoltarea proprietății productive mici și mijlocii (nu a proprietății speculative!) încurajează și consolidează sentimentul de comuniune (...)”. Caracterul exclusiv al ”proprietății productive” a fost subliniat de candidatul Georgescu Călin și în alte rânduri: ”Soluția economică pe care eu am transmis-o, și anume o țară a proprietarilor, o țară a proprietarilor producători, este esențială …nu neapărat pământul, ci proprietar în esență… fiecare trebuie să înțeleagă că doar cel care produce cu mâinile lui, personal, acela poate sa își aducă un beneficiu uriaș și aduce un beneficiu uriaș societății. Societatea care este astăzi (...) e o societate sclavagistă”[16].

Intenția suprimării dreptului de proprietate privată aparținând cetățenilor străini prin naționalizare este manifestată în mod expres de către Georgescu Călin în cadrul unei emisiuni din 16 septembrie 2024 - ”Georgescu Călin: ≼Deci este foarte ușor... statul să își preia din nou pământurile și pământurile să le lucreze≽; Moderator: ≼Deci le naționalizează?>>; Georgescu Călin: ≼Păi este esențial acest lucru, pământul aparține țării (...)≽ ”[17]. O astfel de propunere presupune în fapt o încălcare flagrantă a dispozițiilor art. 44, alin. (4) din Constituția României, potrivit cărora ”Sunt interzise naţionalizarea sau orice alte măsuri de trecere silită în proprietate publică a unor bunuri pe baza apartenenţei sociale, etnice, religioase, politice sau de altă natură discriminatorie a titularilor”. Menționăm că Georgescu Călin nu a făcut nicio distincție în funcție de cetățenia (respectiv, a unui stat membru al Uniunii Europene sau nu) cetățenilor străini, astfel încât să poată fi invocate dispozițiile art. 44, alin. (2) din Constituție ca temei al imposibilității existenței proprietății acestora asupra terenurilor.

Tema este reluată și ulterior în aceeași emisiune, începând cu minutul 1:31:10 - ”Invitat: ≼Naționalizarea proprietății private nu cred că poți să o negociezi≽; Georgescu Călin: ≼Orice se poate≽”, confirmând convingerea fermă a candidatului Georgescu Călin cu privire la naționalizarea terenurilor.

Poate cu un impact chiar mai mare, susținerea unor măsuri precum naționalizarea a fost realizată de către domnul Georgescu Călin și în presa internațională: ”Resursele țării, dacă le nationalizezi și le exploatezi singur, nu ai nevoie de niciun cent de la Uniunea Europeană… înțelegeți ce vă spun? De niciun cent”[18]. Trebuie remarcat că în multe alte rânduri, candidatul Georgescu Călin, conștientizând încălcarea directă a Constituției prin propunerile promovate, a încercat să evite termenul naționalizare, folosind sintagma ”toți românii”, iar nu ”statul” pentru a indica titularul proprietății.

Având în vedere dispozițiile art. 152, alin. (2) din Constituția României, orice restrângere sau suprimare a unui drept fundamental reprezintă o limită materială a revizuirii constituționale și, implicit, o atingere adusă însăși identității constituționale a României.

Toate aspectele anterior menționate sunt de natură să aducă o atingere gravă și chiar să suprime identitatea constituțională a României, acțiune ce echivalează unei modificări a regimului politic existent, fapt, prin natura sa, neconstituțional și antidemocratic. Drept consecință, se impune ca onorata Curte să respingă orice contestație depusă cu privire la Decizia Biroului Electoral Central nr. 18D din 09.03.2025 și, implicit, candidatura domnului Georgescu Călin, aflată în profundă opoziție cu Constituția României.

Potențialele atingeri aduse identității naționale a României prin candidatura domnului Georgescu Călin

Chiar dacă jurisprudența și doctrina obișnuiesc să trateze identitatea constituțională națională drept un concept unitar, considerăm necesar să analizăm drept concepte distincte, dar complementare, identitatea constituțională, ca fundament al existenței Constituției, pe de o parte, și identitatea națională, specifică națiunii române, pe de altă parte.

Statul român modern nu poate exista în lipsa identității constituționale, ca stat de drept, dar nici în lipsa identității naționale, ca stat național. De altfel, legiuitorul constituant a hotărât să includă chiar în Titlul I al Constituției o serie de trimiteri către elemente și momente istorice definitorii ale identității națiunii române contemporane, așa cum este cazul art. 1, alin. (3): ”demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradiţiilor democratice ale poporului român şi idealurilor Revoluţiei din decembrie 1989, şi sunt garantate”.

În ceea ce privește pluralismul politic și elementul său intrinsec, pluripartidismul, domnul Georgescu Călin a arătat în mod constant o atitudine disprețuitoare, anunțând profetic dispariția partidelor politice. O astfel de abordare afectează identitatea națională a României în mod esențial, asigurarea pluripartidismului fiind una dintre primele măsuri implementate imediat după Revoluția din 1989, prin adoptarea Decretului-Lege nr. 8 din 31 decembrie 1989[19]. În ciuda importanței acestor valori pentru identitatea națională a României, candidatul Georgescu Călin le neagă arătând că ”Nu mă interesează. Partidele politice, știți cum spunea Țuțea, sunt niște gloabe la carul de aur al poporului român”[20].

Mult mai direct și violent, într-o conferință publică, domnul Georgescu Călin afirma imperativ: ”Nu vor mai fi partide politice în această țară. Niciunul! Niciun partid politic!”[21]. Intenția de a înlătura pluripartidismul este indicată și în programul politic al domnului Georgescu Călin, fiind propusă ”instaurarea strategiei interesului comun prin consens național, mai presus de confruntările politice şi ciclurile electorale”[22]. Un astfel de apel la un interes superior în temeiul căruia competiția politică trebuie eliminată, iar ciclurile politice îndepărtate, indică un raționament specific regimurilor autoritare, fiind incompatibil cu standardele democratice impuse prin Constituția României.

Caracterul democratic al statului român, condiție a pluralismului și pluripartidismului este pus sub semnul întrebării prin apologia pe care domnul Georgescu Călin o face în mod repetat curentelor politice extremiste și, în mod special, legionarismului. Chiar dacă aceste fapte constituie elementul material al unor infracțiuni (cu privire la care domnul Georgescu Călin a și fost inculpat, așa cum se arată prin comunicatul de presă din 26 februarie 2025 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție), incriminarea lor nu vine decât să confirme importanța democrației constituționale pentru identitatea națională a României.

Cu titlu de exemplu, domnul Georgescu Călin a susținut într-o intervenție publică faptul că ”Mișcarea Legionară (...) se va arăta că a fost cea mai puternică esență și expresie de sănătate și de voință proprie venită din poporul român, a fost unică, ea nu a fost nicio copie făcută cu nimeni și de la nimeni, indiferent ce s-ar spune și indiferent cât să se mai scrie împotriva ei (...)”[23].

În mod relevant, cu aceeași ocazie domnul Georgescu Călin a arătat că ”chiar dacă conducătorul mișcării legionare, Corneliu Zelea Codreanu, alături de aproape 17.000 de comandanți la vremea respectivă a fost înlăturat, ceea ce pe mine mă doare că această înlăturare nu a mișcat pe nimeni din ceilalți aflați în țară, pentru că această abnegație a Mișcării Legionare ne-a demonstrat un lucru pe care îl vedem astăzi, nu a fost suficientă pentru crearea unui stat puternic și pentru transformarea unei populații în popor, pentru că nimeni nu s-a mișcat atunci când ei au fost înlăturați”, subliniind credința sa privind inexistența poporului român, considerând că pe teritoriul României locuiește doar o populație ce trebuie transformată în popor. Așa cum s-a arătat în mod repetat în filosofia politică și în teoria constituțională, esența statelor democratice este identificarea poporului drept titular al suveranității. Negarea existenței poporului român presupune negarea suveranității României și, implicit, a identității sale. Or, o persoană care neagă suveranitatea poporului reprezintă un pericol explicit privind caracterul democratic al statului român.

Se cuvine de asemenea să subliniem apariția în mod repetat în discursul public al domnului Georgescu Călin a trimiterii la un nou tip de democrație, intitulat de acesta ”democrația participativă”, ca element esențial al regimului politic propus, respectiv ”distributismul”: ”în România, tranziția spre democrația participativă (...) marchează începutul Marii Renașteri Naționale”[24]. Cu aceeași ocazie, domnul Georgescu Călin arată că ”Piatra de temelie a Programului”, respectiv fragmentul utilizat în deschiderea acestui program, este reprezentată de ”Instaurarea statului suveranist-distributist și a unei societăți bazate pe democrația participativă în care Adevărul, Libertatea și Suveranitatea sunt axa de valori a dezvoltării României.”

Idealurile Revoluției din 1989 și importanța acestora pentru identitatea națională a României sunt la rândul lor contestate de candidatul Georgescu Călin, în ciuda faptului că legiuitorul constituant a hotărât să le plaseze pe poziția supremă în ierarhia valorilor naționale, incluzând o mențiune expresă cu privire la acestea în legea fundamentală.

Candidatul Georgescu Călin neagă existența Revoluției din 1989 într-o serie de răspunsuri acordate într-o emisiune televizată: ”Moderator: ≼Vreau să înțeleg cum vedeți dumneavoastră ce s-a întâmplat în România ultimilor ani, să începem din 89’, a fost mai degrabă o revoluție sau mai degrabă o lovitură de stat?≽; Georgescu Călin:  ≼Lovitură de stat indiscutabil.≽; Moderator: ≼În timpul mandatului său de președinte Traian Băsescu a făcut o comisie care a întocmit un raport de condamnare a comunismului, raportul după cum știți a fost citit și votat în Parlament, vi se pare un moment istoric sau rușinos?≽; Georgescu Călin: ≼Rușinos≽”.

Similar, importanța Revoluției din 1989 pentru parcursul democratic al României este contestată în mod direct într-o conferință publică: ”Statul este dușmanul tuturor, asta s-a creat în 1989, s-a inoculat într-o manipulare dusă la microni că statul este dușman, statul este dușmanul tuturor și acea reformă a statului trâmbițată mult în 1989 până astăzi de fapt, nu a fost decât distrugerea statului român și subordonarea lui intereselor străine.”[25] Demonstrând constanță, candidatul Georgescu Călin neagă în fapt importanța existenței Revoluției din 1989, aratând că ”Eliberarea din 1989, care a pasionat o Europa întreagă, este iluzorie, pentru că suntem singura țară din fostul lagăr comunist care trăim într-un univers carceral, într-un lagăr neocomunist, respectiv, neoliberal.”[26]

Apartenența României la Uniunea Europeană și la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord este unul dintre cele mai importante elemente identitare ale României contemporane, expres prevăzute de Titlul VI al Constituției. Aprobarea de către popor, prin referendum, a aderării la aceste structuri (odată cu revizuirea din 2003 a Constituției) este de natură să sublinieze importanța acestora, echivalentă Constituției.

Mai mult, Președintele este obligat, conform art. 148, alin. (4) din Constituție, să garanteze aducerea la îndeplinire a obligațiilor României rezultate din tratatul de aderare la Uniunea Europeană și din prevederile altor reglementări cu caracter obligatoriu adopte de Uniunea Europeană. Or, prin discursul său constant, domnul Georgescu Călin nu doar contestă apartenența la Uniunea Europeană, ci indică intenția de a nu-și îndeplini, dacă ar fi ales în funcția de Președinte al României, obligațiile specifice funcției.

Sunt relevante în acest sens o serie de interviuri în cadrul cărora candidatul Georgescu Călin pune sub semnul întrebării apartenența României la Uniunea Europeană: ”Moderator: ≼Ce faceți cu multinaționalele, ce faceți cu tratatele, ce faceți cu România membru al Uniunii Europene, ce faceți cu lucrurile acestea domnule Georgescu?≽; Georgescu Călin: ≼Credeți că acesta a fost un obiectiv, intrarea în Uniunea Europeană?≽; Moderator: ≼Nu numai că a fost un obiectiv, poporul român, ală de care vorbiți dumneavoastră, și amărâții aia de conducători s-au luptat să devenim membru al U.E. și avantajele sunt evidente.≽; Georgescu Călin: ≼Sunt evidente?!≽”[27].

Cu aceeași ocazie, Georgescu Călin continuă să conteste apartenența la structurile euroatlantice: ”Moderator: ≼Dar nu astea-s mijloacele prin care ajungi la hrană, apă, energie și pământul strămoșesc.≽; Georgescu Călin: ≼Dar care sunt mijloacele, Uniunea Europeană și NATO?≽; Moderator: ≼Da≽>; Georgescu Călin: ≼Alea sunt mijloacele?≽; Moderator: ≼Uniunea Europeană în orice caz, obligatoriu≽; Georgescu Călin: ≼Orice caz?≽”.

Prin filme postate pe platforme de socializare, domnul Georgescu Călin asumă un ton mult mai radical la adresa partenerilor internaționali ai României: ”Occidentul este Mafia. Capitalismul este mort, este dezarticulat. Colapsul e aproape. (...) Nesiguranța Occidentului care nu mai are substanță duce la violență și nesiguranța duce la acțiuni inconștiente”.[28] Cu aceeași ocazie, candidatul Georgescu Călin susține teza pierderi suveranității naționale odată cu aderarea la Uniunea Europeană: ”Obiectivul (României n.red.) a fost intrarea în Uniunea Europeană și în N.A.T.O.? Fals! Noi trebuie să ne apărăm suveranitatea țării. Creșterea economică independentă de UE și creșterea apărării independente, astea sunt lucruri esențiale pentru noi.”

În mod similar, candidatul Georgescu Călin pune în opoziție ”românismul” și Uniunea Europeană sau N.A.T.O., arătând că ”Omul nu este așa, omul este o ființă creatoare, românul în esență, românismul în sine a fost o civilizație, iar astăzi stăm la mila și pomana străinilor, adică eu să stau și să am … chiar știți … să intru în acest sistem al minții că altul trebuie să gândească pentru mine, gândește Uniunea Europeană pentru mine, gândește N.A.T.O. pentru mine, gândește Fondul Monetar … păi nu există așa ceva.”[29]

Recursul la un trecut istoric îndepărtat în defavoarea elementelor identitare actuale este un element constant al discursurilor de factură extremistă, precum și al poziționărilor oficiale ale statelor totalitare. Folosirea unei astfel de abordări și de către candidatul Georgescu Călin este de natură să indice exact o astfel de poziționare profund anti-democratică și neconstituțională.

Analiza tuturor poziționărilor menționate, contestarea constantă a pluralismului și pluripartidismului, negarea Revoluției din 1989 și a idealurilor acesteia, precum și contestarea apartenenței României la Uniunea Europeană și N.A.T.O., indică negarea celor mai importante valori ale identității naționale contemporane. Drept consecință, se impune ca onorata Curte să respingă contestațiile formulate cu privire la Decizia Biroului Electoral Central nr. 18D din 09.03.2025 și, implicit, să confirme respingerea candidaturii pentru funcția de Președinte al României domnului Georgescu Călin, aflată în profundă opoziție cu Constituția României.

Punerea în pericol a îndeplinirii rolului constituțional al Președintelui României prin candidatura domnului Georgescu Călin

Unul dintre cele mai importante elemente ce trebuie să facă obiectul oricărei analize privind constituționalitatea unei candidaturi prezidențiale este chiar atașamentul candidatul față de rolul constituțional al Președintelui României, astfel cum a fost acesta conceput de către legiuitorul constituant.

Pe baza dispozițiilor art. 80 din Constituția României pot fi desprinse următoarele componente ale rolului constituțional al Președintelui: (i) reprezentarea statului român; (ii) garantarea independenței naționale, unității și integrității teritoriale a României; (iii) vegherea la respectarea Constituției și la buna funcționare a autorităților publice. Suplimentar, odată cu revizuirea Constituției din anul 2003, s-a adăugat prin art. 148, alin. (4), încă o componentă a rolului constituțional al Președintelui României: (iv) garantarea îndeplinirii obligațiilor României față de Uniunea Europeană.

(i) Reprezentarea statului român presupune o componentă internă, respectiv reprezentarea statului în raport cu proprii cetățeni, precum și o componentă externă, ce presupune reprezentarea statului român pe plan internațional, în raport cu alte state sau organizații internaționale. Din acest punct de vedere, considerăm că domnul Georgescu Călin a dat în numeroase rânduri dovadă de izolaționism în ceea ce privește politica externă, considerând că rolul președintelui este unul pasiv, limitat la a ajuta la cultivarea pământului: ”Într-un moment de mare cotitură internațională, gigantică, în care acest război văzut și nevăzut va continua (...) nu aș face nimic altceva, decât aș ajuta pe fiecare om din această țară să își cultive pământul (...)”[30].

(ii) Garantarea independenței naționale, a unității și a integrității teritoriale a României se află în strânsă legătură cu atribuțiile Președintelui României în domeniul apărării naționale și a politicii externe. Astfel, acestuia îi revine atribuția de a declara mobilizarea forțelor armate (art. 92, alin. (2) din Constituție), atribuția de a coordona respingerea oricăror agresiuni armate (art. 92, alin. (3) din Constituție), dar și, cel mai important, calitatea de comandant al forțelor armate și Președinte al Consiliului Suprem de Apărare a Țării.

Totuși, domnul Georgescu Călin a susținut în mod constant că România trebuie să renunțe la garanțiile internaționale de securitate, așa cum este cazul apartenenței la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (N.A.T.O). Potrivit declarațiilor sale: ”în primul rând aș milita pentru ieșirea României din orice fel de conflict mai ales din ceea ce privește granița imediată a țării, iar referitor la N.A.T.O., dacă lucrurile continuă în felul ăsta e evident că nu ne interesează. Pentru ce să stai într-un club care nu acordă siguranță țării tale?”[31].

Discursul public al domnului Georgescu Călin a creat un laitmotiv din invocarea păcii. Fără a nega importanța păcii pentru comunitatea internațională, este îndeobște cunoscut faptul că în contextul războiului de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei retorica păcii este folosită în mod constant de către susținătorii Federației Ruse. Respectând libertatea de opinie a domnului Georgescu Călin, considerăm totuși că a stabili că ”pacea echivalează cu dezarmarea”[32], așa cum face domnul Georgescu Călin, este de natură să pună în pericol independența națională, unitatea și integritatea teritorială. Susținerea dezarmării României echivalează cu o renunțare la mijloacele de a apăra suveranitatea sa, în contextul în care cei mai mulți analiști militari indică iminența unui atac al Federației Ruse asupra statelor membre ale Uniunii Europene în următorii ani.

Viziunea geopolitică a unui candidat la funcția de Președinte al României nu ar fi reprezentat un motiv de critică a validității candidaturii acestuia atât timp cât abordarea strategică a României, respectiv apartenența la alianța militară N.A.T.O., nu ar fi fost expres prevăzută în Titlul VI al Constituției.

Mai mult, Strategia Națională de Apărare a României adoptată de către Consilul Suprem de Apărare a Țării, indică în mod ferm Federația Rusă drept principală amenințare externă la adresa statului român și a suveranității sale. Cu atât mai mult, în contextul suspendării relațiilor diplomatice dintre Federația Rusă și mai multe state membre ale Uniunii Europene, precum și dintre Federația Rusă și Organizația Tratatului Atlanticului de Nord, a arăta că ”Puterea este într-un singur loc. Președintele Putin este dedicat țării lui. În Europa nu mai există leadership”[33] indică fără echivoc negarea intereselor naționale ale României în materie de securitate.

Întreaga perspectivă a domnului Georgescu Călin cu privire la protejarea independenței naționale, a unității și a integrității teritoriale a României poate fi sintetizată printr-o singură afirmație publică a acestuia: ”șansa României este înțelepciunea rusească”[34].

(iii) Vegherea la respectarea Constituției și la buna funcționare a autorităților publice presupune în primul rând un atașament din partea Președintelui României față de valorile constituționale și respectarea instituțiilor expres prevăzute de Constituție. Dincolo de numeroasele ocazii în care a contestat valori constituționale esențiale, candidatul Georgescu Călin a realizat în mai multe rânduri amenințări directe, personale la adresa judecătorilor Curții Constituționale a României: ”Doamnelor şi domnilor judecători ai CCR, v-aţi încălcat jurământul? Prin ce aţi decis în data de 6 decembrie nu cumva aţi jurat strâmb? Vreţi să vă ajute Dumnezeu - aşa cum spune jurământul magistraţilor!? Atunci reparaţi-vă greşeala ca oamenii să mai aibă încredere în dreapta judecată a instituţiilor, altfel nici în infern nu veţi găsi refugiu! Vă atrag atenţia că riscaţi să plătiţi voturile anulate cu ani grei de puşcărie - şi nu uitaţi că nimeni nu este mai presus de lege, nici măcar voi, mai ales voi, cei care ar fi trebuit să protejați legea, nu să o condamnați nedrept”[35].

Chiar și în contextul exercitării libertății de exprimare, a amenința judecătorii Curții Constituționale în directă legătură cu activitatea jurisdicțională este o dovadă incontestabilă a lipsei atașamentului față de Constituție, precum și a imposibilității respectării principiului loialității constituționale în cazul ocupării funcției de Președinte al României, astfel cum s-a indicat în mod constant în jurisprudența Curții Constituționale. Mai  mult, amenințări cu ”ani grei de pușcărie” sau cu răzbunarea, astfel încât ”nici în infern nu veți găsi refugiu”, presupun chiar un atac împotriva ordinii constituționale.

(iv) Garantarea îndeplinirii obligațiilor României față de Uniunea Europeană a devenit parte a rolului constituțional al Președintelui odată cu revizuirea constituțională din 2003, prin reglementarea introdusă la art. 148, alin. (4) al Constituției. O astfel de atribuție este îndeplinită prin mijloace distincte, de la participarea la ședințele Consiliului European, în calitate de șef de stat, și până la formularea obiecțiilor de neconstituționalitate în aplicarea doctrinei normelor interpuse, astfel cum a fost aceasta enunțată de către Curtea Constituțională prin Decizia nr. 383/2011, Decizia nr. 668/2011 și Decizia nr. 921/2011.

Așa cum am arătat și anterior,  ostilitatea la adresa Uniunii Europene este printre cele mai importante constante din discursul public al domnului Georgescu Călin. Ea poate fi sintetizată prin poziționarea sa exprimată cu prilejul susținerii unei alocuțiuni, acesta punând în contrapondere apartenența la Uniunea Europeană cu ”Marea Renaștere Națională” promovată prin programul său politic -  ”Fraților, înțelegeți bine, Uniunea Europeană este o corporație, este o bancă care are acționari și Uniunea Europeană ține de ce spun acționarii, profitul la fiecare 3 luni de zile. Uniunea Europeană nu are nimic de-a face, nimic, zero, zero cu Renașterea sau cu reconstrucția economică a țării noastre, nimic nu are de a face.”[36] În mod evident, o astfel de poziționare este incompatibilă cu îndeplinirea rolului constituțional al Președintelui României de garantare a îndeplinirii obligațiilor României față de Uniunea Europeană.

 

Toate elementele anterior menționate sunt de natură să indice în mod clar și indubitabil că respingerea candidaturii domnului Georgescu Călin la funcția de Președinte al României, dispusă prin Decizia Biroului Electoral Central nr. 18D din 09.03.2025, este de legală și temeinică, aceasta fiind de natură să protejeze identitatea constituțională și identitatea națională a României, astfel cum sunt acestea exprimate în Constituția României, în mod special în Titlul I al acestui act normativ, dar și rolul constituțional al Președintelui României, astfel cum este acesta stabilit în cadrul Titlului III al legii fundamentale.

Drept consecință, raportat la elementele de fapt și de drept expuse în cuprinsul prezentei cereri, vă solicităm să respingeți orice contestație privind Decizia Biroului Electoral Central nr. 18D din 09.03.2025.   

 

 

 

 

În drept: dispozițiile incidente din Constituția României,  Legea nr. 47/1992, Legea nr. 370/2004.

            Probe: înscrisuri precum și orice mijloace de probă necesare justei soluționării a prezentei cauze.

 

[1] Publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 1231 din 6 decembrie 2024.

[2] A se vedea în acest sens Anexa la Raportul nr. 791180 din 04.12.2024 transmis de către Serviciul Român de Informații către Consiliul Suprem de Apărare a Țării; Nota de informare a Direcției Generale de Protecție Internă din cadrul Ministerului Afacerilor Interne declasificată cu nr. 2081968/04.12.2024.

[3] Disponibil on-line la adresa: https://www.presidency.ro/ro/media/comunicate-de-presa/sedinta-consiliului-suprem-de-aparare-a-tarii1732806042 .

[4] Disponibil on-line la adresa: https://www.mpublic.ro/ro/content/c_05-12-2024-13-12 .

[5] Disponibil on-line la adresa: https://www.diicot.ro/mass-media/5256-comunicat-de-presa-4-06-12-2024 .

[6] Disponibil on-line la adresa: https://www.mpublic.ro/ro/content/c_26-02-2025-16-02 .

[7] Curtea Constituțională a României, Hotărârea nr. 1 din 8 septembrie 1996, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 213 din 9 septembrie 1996: ”în contenciosul constituţional, Curtea, garant al supremaţiei Constituţiei, trebuie să se raporteze la dispoziţiile acesteia, nu la cele ale unor acte subsecvente şi inferioare acestora.”

[8] A se vedea în acest sens Andreea Costin, Benke Károly, Consecințe ale receptării jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene și a Curții Europene a Drepturilor Omului în jurisprudența Curții Constituționale în materie administrativă, Revista Română de Drept European, nr. 3/2016.

[9] Disponibil on-line la: https://calingeorgescu.ro/program/ , accesat la 04.03.2025. https://pamantulstramosesc.ro/wp-content/uploads/2024/10/H.A.E-oct.-2024-.pdf, accesat la 04.03.2025.

[10] Emisiunea Trezește-te, Gheorghe, Trezește-te, Ioane (începând cu minutul 26:30), difuzată pe 1 decembrie 2016 la televiziunea 6 TV, cu tema ”Proiectul de țară al lui Călin Georgescu”, disponibilă on-line la https://www.youtube.com/watch?v=J_Y_-La3wiQ, accesat la 04.03.2025.

[11] Disponibil on-line la: https://calingeorgescu.ro/program/ , accesat la 04.03.2024.

[12] Conferință publică organizată de Asociația Gogu Puiu și Haiducii Dobrogei (începând cu minutul 1:04:50), disponibilă on-line la https://www.youtube.com/watch?v=2Mxq9pq6KAI, accesat la 04.03.2025.

[13] Emisiunea Cristoiu TV (începând cu minutul 29:30), difuzată pe 29 ianuarie 2025, disponibilă on-line la https://www.youtube.com/watch?v=kGlDTicvAlc, accesat la 04.03.2025.

[14] Publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 157 din 16 iulie 1997.

[15] Publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 250 din 16 octombrie 1996.

[16] Emisiunea ”PODCAST Sorin Constantinescu: Oameni cu Cord” - (începând cu minutul 21:30), difuzată pe 5 aprilie 2023, disponibilă on-line la https://www.youtube.com/watch?v=7hPvUpAJvZw,  accesat la 04.03.2025.

[17] Emisiunea ”Dezbaterea Metropolei” - (începând cu minutul 36:45), difuzată pe 16 septembrie 2024 la televiziunea Metropola TV, , disponibilă on-line la https://www.youtube.com/watch?v=QHyEdqyXrM0, accesat la 04.03.2025.

[18] A se vedea în acest sens: https://www.politico.eu/article/ultranationalist-calin-georgescu-romania-presidential-election-foreign-companies-donald-trump/, astfel cum a fost preluat și în https://www.digi24.ro/alegeri-prezidentiale-2024/calin-georgescu-vrea-privatizari-dupa-modelul-chinezesc-exemplul-tarii-bogate-care-s-a-prabusit-dupa-nationalizare-3032339, accesat la 04.03.2025.

[19] Publicat în Monitorul Oficial nr. 9 din 31 decembrie 1989.

[20]  Emisiunea ”Tatulici” - (începând cu minutul 27:24), difuzată pe 25 noiembrie 2024 la televiziunea FanatIK , disponibilă on-line la https://www.youtube.com/watch?v=wF8YQCAyu9w, accesat la 04.03.2025.

[21] Conferință publică, 14 aprilie 2024, disponibilă on-line la: https://www.youtube.com/watch?v=lqeGCHcfkUM&t=23s, accesat la 04.03.2025.

[22] Programul politic „HRANĂ, APĂ, ENERGIE” al candidatului Georgescu Călin, disponibil on-line la https://calingeorgescu.ro/program/, accesat la 04.03.2025.

[23] Conferință publică organizată de Asociația Gogu Puiu și Haiducii Dobrogei - (începând cu minutul 33:30), disponibilă on-line la https://www.youtube.com/watch?v=2Mxq9pq6KAI, accesat la 04.03.2025.

[24] Programul politic „HRANĂ, APĂ, ENERGIE” al candidatului Călin Georgescu, disponibil on-line la https://calingeorgescu.ro/program/, accesat la 04.03.2025.

[25] Conferinţa "România la răscruce", susţinuta de Călin Georgescu la Biblioteca Județeană “Petre Dulfu” din Baia Mare, pe 13 martie 2015, disponibil on-line la: https://www.youtube.com/watch?v=PQ84btw0i1k, începând cu minutul 13:03.

[26] Idem, începând cu minutul 05:02.

[27] Idem, începând cu minutul 22:40.

[28] https://www.tiktok.com/@ro.romania5/live?_r=1&checksum=adc83b47a4f94cd905d4712d615bbaa4707cc975c1fe0d95462865a0a4319780&enter_from_merge=share&enter_method=share&sec_user_id /, accesat la 04.03.2025.

[29] Emisiunea Trezește-te, Gheorghe, Trezește-te, Ioane (începând cu minutul 19:00), difuzată pe 1 decembrie 2016 la televiziunea 6 TV, cu tema Proiectul de țară al lui Călin Georgescu, disponibilă on-line la https://www.youtube.com/watch?v=J_Y_-La3wiQ, accesat la 04.03.2025.

[30] Discurs ținut în cadrul unei conferințe a Partidului Români pentru România din 20 octombrie 2023, începând cu minutul 18:00, disponibil on-line la: https://www.youtube.com/watch?v=637AtCyvdEQ, accesat la 04.03.2025.

[31] Emisiunea Se întâmplă acum, TVR3, începând cu minutul 14:30, difuzată pe 21 iunie 2024 la televiziunea TVR 3, disponibilă on-line la https://www.youtube.com/watch?v=lxqMh8oqCrM, accesat la 04.03.2025.

[32] Programul politic „HRANĂ, APĂ, ENERGIE”  al candidatului Georgescu Călin, disponibil on-line la https://calingeorgescu.ro/program/, consultat la 04.03.2025.

[33]https://newsweek.ro/actualitate/calin-georgescu-ode-la-adresa-rusiei-in-timp-ce-demonizeaza-ue-rusia-inseamna-lumina-acolo-e-duh, accesat la 04.03.2025.

[34] https://www.youtube.com/watch?v=qJEaZFu0vuI, accesat la 04.03.2025.

[35] A se vedea în acest sens filmul publicat pe platforma Facebook la data de 16 decembrie 2024: https://fb.watch/y5sHPS0SWI/, intitulat Doamnelor și domnilor judecători ai CCR v-ați încălcat jurământul? Prin ce ați decis în data de 6 decembrie nu cumva ați jurat strâmb?, accesat la 04.03.2025.

[36] Conferință susținută la Câmpulung Muscel în 7 iunie 2016 - (începând cu minutul 54:40), https://www.youtube.com/watch?v=0MoIZzfmvj8, accesat la 04.03.2025.