.
Începând cu anul 1994 se acordă Premiul GDS pentru promovarea valorilor societății civile și ale statului de drept.
* * *
2023
Comunitatea Declic
Se acordă premiul GDS pe anul 2023 Comunității Declic pentru că, începând din 2015, ca un rezultat direct al experienței din timpul campaniei pentru salvarea Roșiei Montane, a militat constant, cu curaj și energie extraordinare, pentru toate cauzele civice care cred în destinul democratic și european al României.
* * *
2022
Radu Hossu
Se acordă premiul GDS pe anul 2022 domnului Radu Hossu pentru că, din primele zile ale războiului sângeros declanșat de Rusia în Ucraina, s-a implicat activ, energic și cu mult curaj de partea ucrainenilor agresați și a libertății.
* * *
2021
Cristi Danileț
Pentru merite esențiale în configurarea democratică a spațiului nostru juridic și public
In memoriam:
Voicu Rădescu
Voicu Rădescu a transformat adresa “Calea Victoriei 120” într-un loc din care iradiază cultură alternativă, independentă. A făcut-o timp de aproape trei decenii (1994-2021) prin “Teatrul de Luni”, “Green Hours Jazz Café” şi alte proiecte culturale devenite mărci înregistrate.
* * *
2020
Maia Sandu
Premiul GDS pe anul 2020 se acordă președintei Republicii Moldova, Maia Sandu, pentru tenacitatea cu care construiește o politică de tip european, modernă și așezată pe baze civice, în condiții dificile
* * *
2019
Emilia Șercan
Grupul pentru Dialog Social a decis să acorde Premiul pe anul 2019 d-nei Emilia Șercan pentru curajul, perseverența și profesionalismul cu care a depistat și denunțat public fabricile de plagiate doctorale din România.
* * *
2018
Augustin Lazăr
Premiul GDS pe anul 2018 se acordă procurorului general al României, Augustin Lazăr, pentru tenacitatea și determinarea de care a dat dovadă, la conducerea Parchetului General, în apărarea independenței justiției și valorilor statutului de drept.
* * *
2017
Mișcarea #Rezist
Grupul pentru Dialog Social acordă Premiul GDS pe 2017 unui personaj colectiv: mişcarea civică #REZIST, prin reprezentanţii săi din Bucureşti, Cluj, Iaşi, Sibiu, Timişoara etc. GDS omagiază astfel sutele de mii de cetăţeni ai României care, de-a lungul anului 2017, au demonstrat un spirit civic ieşit din comun, manifestând paşnic pentru menţinerea Statului de drept şi a independenţei Justiţiei în ţara noastră, pentru ca lupta împotriva corupţiei să nu devină o vorbă goală. Au făcut-o cu determinare, creativitate şi adesea cu umor. Au făcut-o în pofida gerului şi a ploii, în pofida ameninţărilor, manipulărilor şi ofenselor proferate la adresa lor. Au făcut-o pentru principii morale şi valori civice. Au făcut-o eroic pentru a demonstra că “puterea celor fără de putere” nu este o expresie paradoxală, ci o realitate socială.
https://revista22.ro/70270132/romnia-rezist-renaterea-spiritului-civic.html
* * *
2016
Dacian Cioloș
D-l Cioloș a asumat postura de prim-ministru independent într-un mediu politic agresiv și adesea contradictoriu, într-un an electoral în România și într-un moment dificil pentru întreaga Europă. Pe tot parcursul anului 2016, d-l Dacian Cioloș a condus Guvernul României cu competență, inteligență și echilibru, dând dovadă de decență și eleganță, de bun-simț și responsabilitate – calități care lipsesc din viața politică românească. Premiindu-l pe domnul Dacian Cioloș, Grupul pentru Dialog Social subliniază compatibilitatea dintre valorile pe care fostul prim-ministru le-a practicat la guvernare și valorile în care noi credem și pentru care milităm.
In Memoriam:
Romulus Rusan (1935 – 2016)
Romulus Rusan (1935-2016) s-a dedicat cu pasiune reconstrucției societății civile într-o țară devastată de turpitudinile și crimele totalitare. În istoria rezistenței împotriva restaurației neocomuniste, Alianța Civică, fondată din inițiativa sa și a Anei Blandiana, va rămâne ca un moment esențial. De asemenea, Romulus Rusan a luptat, alături de Ana Blandiana, pentru construirea unei comunități anamnestice, deci una a memoriei și chiar a post-memoriei. Muzeul Memorial de la Sighet a fost și va rămâne moștenirea lăsată cu altruism, perseverență și generozitate, unui popor de atâtea ori invocat și de prea puține ori respectat. Viața și moștenirea lui Romulus Rusan sunt exemplare pentru ceea ce înseamnă a trăi în adevăr.
Mihnea Berindei (1948 – 2016)
Istoricul și activistul civic Mihnea Berindei a fost sufletul exilului democratic din Paris. El a organizat campanii de solidaritate cu Paul Goma, Vasile Paraschiv, Doina Cornea, Radu Filipescu, Dorin Tudoran și alți dizidenți. A sosit la București imediat după căderea regimului Ceaușescu și a participat la crearea Grupului pentru Dialog Social și a săptămânalului 22. A fost coautor al unei cărți impresionante despre represiunea violentă din iunie 1990. În 2006, Mihnea a fost membru al Comisiei Prezidențiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România și co-editor al Raportului Final al acestei Comsii. Numele Mihnea Berindei aparține istoriei României.
http://revista22.ro/70259813/premiul-gds-pe-anul-2016.html
* * *
2015
Marian Popescu – președintele Comisiei de Etică a Universității București
Se acordă Premiul Grupului pentru Dialog Social pe anul 2015 domnului profesor Marian Popescu, preşedintele Comisiei de etică a Universităţii Bucureşti. Împreună cu colegii săi din Comisia de etică, dl. profesor Marian Popescu a avut curajul ca, din 2012 până în prezent, în pofida imenselor presiuni politice şi administrative, să stea vertical în faţa imposturii intelectuale, demonstrând şi făcând publice plagiatele unor teze de doctorat realizate de înalţi demnitari ai statului român. Această poziţionare curajoasă şi corectă a Comisiei de etică în lupta anti-plagiat nu ar fi fost posibilă fără sprijinul necondiţionat acordat de rectorul Universităţii Bucureşti, dl. profesor Mircea Dumitru. Au fost astfel apărate principiile etice şi valorile ştiinţifice ale mediului universitar românesc, transformând ideea de autonomie universitară într-o realitate concretă.
* * *
2014
Laura Codruţa Kövesi – procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA)
Premiul Grupului pentru Dialog Social pe anul 2014 se acordă doamnei Laura Codruța Kövesi, procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA) pentru că, prin întreaga ei activitate, a dovedit că statul de drept este posibil în România și că lupta împotriva corupției nu este doar un vis. Premiul se acordă şi pentru contribuția indirectă, dar decisivă, pe care probitatea profesională a Laurei Codruța Kövesi a adus-o la sporirea clarității morale în societatea românească.
Lupta împotriva corupției versus “țara procurorilor”
* * *
2013
Germina Nagâț – director la Direcţia de Investigații din cadrul Consiliului Naţional pentru Studiere a Arhivelor Securităţii (CNSAS)
Foto: Agerpress
Premiul Grupului pentru Dialog Social pe anul 2013 se acordă doamnei Germina Nagâţ, director la Direcţia de Investigații din cadrul Consiliului Naţional pentru Studiere a Arhivelor Securităţii (CNSAS), pentru devotamentul admirabil cu care serveşte cauza adevărului istoric, a confruntării cu un trecut traumatic (ale cărui efecte continuă să se facă, din păcate, simțite) şi a consolidării culturii politice democratice din România.
În condiţiile atacurilor necontenite împotriva statului de drept şi ale eforturilor de reabilitare a Securităţii, Germina Nagâţ a dovedit că o instituţie precum CNSAS trebuie și poate să acționeze cu probitate, demnitate și competenţă. Prezentul şi viitorul României depind şi de curajul investigării oneste a ceea ce a însemnat dictatura comunistă.
https://foto.agerpres.ro/?is_search=1&searchtxt=+Germina+Nagat
Deconspirarea Securității (Domeniul ”Artă – Cultură”)
* * *
2012
Dan Tăpălagă – jurnalist HotNews.ro
Se acordă Premiul Grupului pentru Dialog Social pe anul 2012 publicistului Dan Tăpălagă pentru modul exemplar, onest şi curajos în care promovează valorile societăţii democratice, pentru devotamentul şi ardoarea cu care slujeşte principiile statului de drept şi ale luptei împotriva corupţiei de toate felurile din societatea românească. Într-o perioadă în care manifestările de manipulare, dezinformare şi tabloidizare sunt tot mai frecvente în mass-media, într-un ceas al complicităţilor şi abdicărilor, jurnalistul Dan Tăpălagă dovedeşte că societatea civilă din România poate crea anticorpii care se opun rinocerizării.
Criza presei şi maladiile mass-media în România
http://epochtimes-romania.com/news/un-premiu-pentru-curaj-si-onestitate-in-jurnalism-si-criza-presei—185781
* * *
2011
Daniel Morar – procuror – șef al Direcției Naționale Anticorupție
Pentru modul în care, în pofida presiunilor politice, a asigurat eficiența, independența și imparțialitatea anchetelor de corupție și fraudă în dosare cu politicieni și alți funcționari publici.
Independența justiției.Între certitudine și iluzie
* * *
2010
Dr. Raed Arafat – subsecretar de stat la Ministerul Sănătății
Pentru profesionalismul și eficiența de care a dat dovadă în dezvoltarea sistemului sanitar de urgență din România.
* * *
2009
Societatea Timisoara, reprezentată de Florian Mihalcea – președinte.
Foto: Agerpress
Cu eleganţă, cu argumente şi cu o admirabilă constanţă, Societatea Timişoara a menţinut treaz interesul societăţii româneşti faţă de numeroasele aspecte ale perioadei revoluţionare şi post-revoluţionare din România de după 1989. Adevărat reper al societăţii civile româneşti, Societatea Timişoara – condusă în ultimul deceniu de dl. Florian Mihalcea – a fost mereu, în aceşti 20 de ani, în avangarda campaniilor pentru democraţie, pluripartidism şi libertate de opinie. În semn de sinceră şi colegială apreciere, GDS îi conferă premiul său pe anul 2009.
https://revista22.ro/dezbateri-gds/20-de-ani-de-la-proclama355ia-de-la-timi351oara
* * *
2008
Asociatia “Salvați Bucureștiul” reprezentată de Nicușor Dan, președinte
Pentru tenacitatea și spiritul civic cu care se implică în problemele Capitalei.
* * *
2007
Vladimir Tismăneanu
Politolog, profesor la Universitatea din Maryland (SUA), în calitate de Presedinte al Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România si de coordonator al Raportului Final pe baza caruia, regimul comunist a fost condamnat ca ilegitim si criminal, în numele Statului Român, de către Președintele României, la 18 decembrie
* * *
2006
Vasile Paraschiv și Ionel Cană
În semn de prețuire și recunoștință pentru lupta împotriva sistemului ceaușist.
* * *
Jonathan Scheele
Pentru contribuția sa la eforturile și reușita României de a adera la Uniunea Europeană.
* * *
2005
Monica Macovei
Se obișnuiește să se premieze realizări ori fapte “excepționale” – așa spunem. Dar nu e tocmai clar ce anume numim “excepție”? Abaterea de la o regulă, daca aceasta regulă marchează majoritatea. Premiem, deci, ce e rar, minoritar, anevoie de obținut: nu toți suntem sau putem fi actori, ori cicliști, nu toți putem umbla pe sârmă, nu toți putem sări de la trambulina, nu toți putem scrie versuri alese, ori cânta miraculos la vioară, nu toți putem inventa un nou medicament, nu toți avem pumnul lui Mohamed Ali, ori mintea lui Einstein. De multe ori, de fapt, nici nu ne dorim foarte mult astfel de realizări, sau altele asemenea. Trăim destul de tihniți și cu conștiința curată fără ele. De fapt, nu suntem datori cu astfel de performanțe: nimeni nu ne cere sa luăm premiul Nobel sau Oscar. Acest tip de abatere, oricât l-am admira în sine, oricât de important și necesar ar fi din punct de vedere social și cultural, nu ne responsabilizează și nu ne angajează moral. Și aceasta, fiindcă noi, ceilalți, oameni obișnuiți, majoritarii, formăm regula. Noi, mediocrii, obisnuiții, suntem cei normali.
* * *
2004
Cristian Pârvulescu
Din anul 1999, Asociația Pro Democratia e condusă de Cristian Pârvulescu. În mod evident, referirile la o astfel de organizație nu pot fi reduse la o discuție despre virtuțile unui singur om. Chiar și ale unuia remarcabil, cum este actualul ei președinte. Dar, cum se întâmplă adesea, o astfel de personalitate poate influența decisiv la un moment dat evoluția și construcția instituțională ale unei organizații. Cristian Pârvulescu a conferit nu numai un semnificativ plus de imagine și de prestigiu public Pro Democratiei, ci i-a imprimat și o strategie care promovează un rol mai activ în planul proiectelor de construcție instituțională. Pro Democratia a devenit astfel, în ultimii ani, unul dintre actorii civici esențiali pentru modelarea pe termen mediu și lung a vieții politice autohtone. De la demersul pentru promovarea votului uninominal, până la monitorizarea cheltuielilor partidelor și candidaților în campaniile electorale, la activitatea în cadrul Coaliției.
https://revista22.ro/opinii/fara-autor/15-ani-gds-si-22-o-premiul-gds-pe-2004
* * *
2003
Traian Ungureanu
Foto: Agerpress
Traian Ungureanu este o voce a societății civile românești, cu un timbru inconfundabil. E un timbru intelectual, articulat în jurul unor idei-forță. Exprimată în scris sau la radio, vocea lui Traian Ungureanu este semnul unui angajament civic veritabil. Recunoscând excelența demersului său jurnalistic, Grupul pentru Dialog Social a decis sa acorde premiul pe anul 2003 lui Traian Ungureanu.
http://www.ziua.ro/display.php?data=2004-01-24&id=137234
https://foto.agerpres.ro/foto/detaliu/86935
* * *
2002
Asociația “15 noiembrie 1987 Brasov”
În duminica de 15 noiembrie 1987, muncitorii brașoveni de la uzina “Steagul Roșu” au arătat întregii țări că regele este gol – cu alte cuvinte, că regimul comunist din România, autorevendicat a fi exponentul clasei muncitoare, pierduse orice legitimitate în raport cu cei pe care avea pretenția că îi reprezintă. Împinși de condițiile inumane de viață și de evidența minciunii devenite politică de stat, manifestanții au strigat “Vrem pâine!” și “Vrem caldură!”, dar și “Jos comunismul!” și “Jos Ceaușescu!”.
Răspunsul primit din partea regimului Ceaușescu a fost singurul de care acesta mai era capabil: o represiune pe cât de dură pe atât de nedreaptă. Muncitorii Brașovului au arătat atunci țării și lumii întregi că oligarhia comunistă de la București, cu ramificațiile ei din toată țara, era un organism osificat și incapabil de reformare. Ceea ce urma să se întâmple peste doi ani, în decembrie 1989, avea să vină ca o confirmare deplină.
Figurile marcante ale manifestației de atunci au inființat apoi Asociația “15 noiembrie 1987 Brașov”, care s-a manifestat și se manifestă ca un actor de marcă al societății civile. Prin acțiunile și activitățile sale, prin pozițiile luate în problemele generale sau punctuale ale societății, Asociația “15 noimbrie 1987 Brașov” este un apărător onest și loial al democrației românești.
https://revista22.ro/dezbateri-gds/premiul-gds-pe-anul-2002-asociatia-15-noiembrie-1987-brasov
* * *
2001
Mihai Șora pentru întreaga activitate, la împlinirea vârstei de 85 de ani.
https://www.ziaruldeiasi.ro/national-extern/mihail-sora-este-cistigatorul-premiului-gds~ni2bqd
* * *
2000
Andrei Ursu
Pentru extraordinara abnegație cu care a cerut și determinat actul de justiție, în ciuda piedicilor care păreau tuturor celor din jurul său insurmontabile. Confruntându-se cu obstacolele ridicate de unele instituții românești în frunte cu SRI și Parchet, Andrei Ursu a reușit să onoreze încă o dată memoria tatălui sau, Gheorghe Ursu, și a transformat o dramă personală într-un simbol al luptei dintre bine și rău, un alt simbol al dreptății.
Horia Bernea
Se acordă post-mortem Premiul GDS lui Horia Bernea, care a fost numele cel mai apreciat și mai stimat din mediul artistic românesc actual. Arta sa, debutând la finele anilor ’60, a marcat ultimele trei decenii prin inovație, excelență și prolificitate. El a ilustrat cu brio o direcție importantă a picturii românești contemporane, neobizantismul, și a reprezentat una dintre cele mai originale sinteze culturale între modernitatea internațională și tradiția artistică autohtonă. Personalitate puternică și complexă, Horia Bernea a fost și creatorul și directorul Muzeului Țăranului Român, considerat de specialiștii români și străini drept unul dintre cele mai originale și mai creative forme de prezentare expozițională a unei milenare tradiții folclorice, o adevarată operă de artă de uriașe proporții, încununată cu diverse premii internaționale.
* * *
1999
Andrei Pleșu
Pentru eficacitatea și grația cu care, ca ministru de externe al României, ne-a redat speranța că am putea avea un destin european, punând astfel capăt sentimentelor de abandon, izolare și demnitate pierdută cu care am trăit în ultimele decenii ale istoriei noastre.
Monica Lovinescu și Virgil Ierunca
Drept recunoștintă că au ținut Jurnalul unor vremuri pe care le-am trăit fără să le putem comenta și care, fără ei, ar fi rămas o simplă groapă comună a istoriei acoperită de tăcere și uitare.
* * *
1998
Academia Civică, reprezentată de Ana Blandiana și Romulus Rusan
În semn de recunoaștere marelui efort de a iniția la Sighetul Marmației Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței.
* * *
Sorin Alexandrescu și Coen Stork
Pentru promovarea constantă a unei corecte imagini a României în lume și pentru sprijinul deosebit acordat consolidării societății civile în România.
* * *
1997
IPS Nicolae Corneanu – Mitropolitul Banatului și
Doina Cornea – pentru întreaga lor activitate închinată adevărului, dreptății și libertății, valori supreme ale umanității.
* * *
1996
Dumitru Iuga
* * *
1995
Ilie Ilașcu – deputat basarabean întemnițat samavolnic de regimul din Tiraspol
Personalitate de orientare democrat-creștină, Ilie Ilascu a militat în mod consecvent, prin mijloace politice, pentru apărarea valorilor europene, a legalității și statului de drept, perfect conștient de riscul pe care și-l asumă în înfruntarea solitară a unei structuri politico-militare de tip sovietic. Prin exemplul său, Ilie Ilașcu a arătat, în mod sistematic, că adevărul, dreptatea și libertatea sunt valori supreme ale umanității, pentru apărarea cărora nici un risc nu este prea mare pentru a fi asumat. Acordând premiul său pe 1995 lui Ilie Ilașcu, GDS elogiază eroismul și consecvența cu care Ilie Ilașcu – și alături de el Tudor Petrov-Popa, Andrei Ivantoc și Alexandru Lesco – s-au angajat în apărarea valorilor europene și își exprima speranța că momentul eliberării sale, ca și a tovarășilor săi de temniță, nu este departe.
* * *
1994
Alexandru Zub
Istoric ieșean. Membru corespondent al Academiei Române, directorul Institutului de Istorie “A.D. Xenopol” din Iași.
